ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

139 A_GETA. 140
Adverbul a-ce represinta pe latinul:
a d-q ui d. El este mai elegant i mai
energic dent constructiunile actuale
la ce", de ce", pentru ce", in earl
tot-o-data, urechea simte cele doe elemente,
pe cand in a-ce ele flat contopit
pe deplin. Nemic nu ne-ar impedeca
de a'l scrie fir trasura de unire,
dar atunci ar trebui accentat : ace,
pentru a se inn tura in lectura posibila
confusiune cu pluralul dela a c.
v. Cd-ce. Derept-ce. Drep-ce.
Ace& v. l'Aceict.-1. Acel. 2. Acel.
1.AcbIa ; ca, cela, nom general de
chose" (Littre). Etimologicesce, acda
in propositiunea : fiind-ca, am urnblat
mult, de aceia sint &Dose nu
difera de a c e I a" in frasa : femeia
ac eia obosesce, cand umbla mult" ;
in primul cas insa noi avem a face cu
un element neutru invariabil , intocmai
ca ital. ciö, pe cand in casul al
doilea este un pronume demonstrativ
cu flexiune §i cu motiune. Neutrul
aceia,
ca §i. alte numerOse formatiuni
analoge in limba romana, in earl printr'o
forma feminina se exprima o
functiune neutralä, §ovaesce intre adverb
§i pronume , plecandu-se mai
mult in partea celui de'ntaiu.
Intr'un act moldovenesc din, 1639
(A. I. R. I, 87) : ... §i sA ia §i ace
paine sa a de calugarilor, §i locul sa'§
tie calugarii pre unde le spun dirésele
§i pre unde le-au hotarät hotarnicii §i
le-au pus stalpi, direptu acela nime sa
nu cutéze a tine sau a opri..."
Inteun act muntenesc din 1649 (A.
I. R. I, 107) : ... nid o Mutate nimepile
dela ei n'au vazut, ce'§ pazesca
lucrul §i beserica cum se cade, lath
acum ei nu se pot rapoosa de voi,
derept acéla eta a va seritl..."
Intr'o marturia scrisa in Cotnar la
1618 (A. I. R. III, 214) : ... i-at fostu
facut zapis pe sine pre ace datorie, dupa
acela s'au tocmit cu gupanesa Lentoe
intr'aceia, ei s'au cules viiai o au dat
in mana glupanesei Vrancenesei...."
Intr'un document moldOvenesc din
1708 (A. I. R. III, 271) : dat'am
carte domnii méle spre aceia ca sa
fie volnici cu cartia domnii méle a
chema §i a strange oameni streini..."
Cost. Negruzzi, ScrisOrea XII : ...De
aceia, luat'ati séma cand e ger érna
vantul vijie, ca daca, va puneV la
vatra dinaintea focului , auziti unele
lemne tipand, §i videti strecurandu-se
din ele o apa, ferbinte?..."
Nu o data in loc de acela vechile
texturi ne daa : ace, adeca fära emfaticul
-a (v. 5.A). De exemplu, in Psaltirea
cheiana, din secolul XVI (Mss.
Acad. Rom.) :
Ps. IX, 39 : se ...non apponat
nu adauga-se du- ultro magnificare
pa ace se mare- se homo...
sca-se omul...
Ps. XXX, 23 : ideo exaudereptu
aee au- disti vocem oradzit'ai
glasul ru- tionis meae...
gaciriei mele...
Un act moldovenesc de pe la 1650
(A. I. R. I, 108) : ... am inblatu tinderele
de-am insamnat §'am stalpit cum
au fost invatatura mariei sale lui voda;
intr'acé s'au aflat avandu i manastiré
Pangaratul o bucata de hotar..."
In tOte locutiunile de mai sus, aceia
are o functiune curat adverbiala : drept
aceia = ideo, spre acda = adeo, dupa
aceia = postea, inteacda = interea, de
aceia = propterea... Rolul pronominal
dispare aprOpe cu desAvir§ire.
In vechile texturi e mai cu sema
des : drept aceia".
Astfel in Calötoria la lad a Maicei
Domnului, scrisa circa 1550 :