ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

543 AHASTA 544
a h! Exprima bucuria cand, dupa, o
lunga cautare, nirnerim mijlocul de a
ajunge la o tinta sail de a ne descurca.
Se apropia prin sens de aa!", dar
nu se confunda cu eL
I. CrOnga, Capra cu trei legi (Cony.
lit. 1875 p. 342): Aha! ia acu 1-am
gasit lécul, gise ea in gandul set.
Tad ! c. 1-oin face eli cumOtrului uria
de i-a muva labele..."
v. 2Aa! Oho!..
Ahala.
v. Ahdla.
Ahala s. ahfila, ahala (plur. ahdia
s. ahdia, ahdlea s. ahalea), pron. demonstr.
; celui-là, celle-la. 0 forma, rustea
in loc de acela (a c e I a), fOrte
intrebuintata in Banat, ma ca, 'n basmul
Gaitan de aor", transcris dupa,
cum se rostesce acolo, ne intimpina
(Picot, Dialectes roumains) :
p. 27: cu cat se apropia mai tarie
de locu ahdla..." ;
p. 29 : in dzioa urmatoare, se dude
ahdla la imparat i spunie...";
p. 31 : acurna tie cunosc ca pre
ahaia carie '1 stapana iniimi mielie...";
p. 33 : [din] doospredzieci caldari, Ye
ha mai din glos, carie'l si mai marie,
pentru ca ahata fierbie singura..." ;
p. 34: io mli duc naintie sa vad
dinie o fost nietriebnicu ahdla..."
Apoi femininul ahaia cu sensul neutru
de ga, cela, nom gOnOral de chose"
(LittrO) :
p. 27 : agiungOnd acolo, védzu cli
ahaia do stralucia ma de tarie ii un
galtan de aor..."
Cu acela,§I sens intr'un text din secolul
XVII (Cuv. d. batr. II, 615) :
dupa ahafa (aNata) am dat la birul
sforalor orti 2, dupa ahda am dat Ia
alta rumtore costande 2..."
Dq mai rar, totu§i i 'n Transilvania
se aude pe a-locuri ahdla:
Mult m6 mir eü d'ahd/a
Care nu §tie-a cAnta,
_Cum Isi petrece lumea...
(Jarrak-Barsanu, 217)
De asemenea §i'n
TOra-RomanOsca.
Tata cate-va exemple dela Valenii-de-
-munte din Prahova (Jipescu, Opincaru)
:
p. 23 : nu le da pas al-de ahdia sli
ghlie 'ncoace la noi sa ne spunein
pasu uni altora..." ;
p. 63 : nu sO lasa, do capu aM-
;
p. 64 : sa piece la orm, sli 'ntrebe
acolo unde sO da dreptatea, cli ahdia
sint mai mari..." ;
p. 97: poporu alege p6 cati-va din
hiie-care judet, i ahdia lucrOza in ali
negotului..."
In secolul XVII forma ahtila=acela
cata sa fi fost cu mult mai respandita
in graiul via din TOra-RomanOsca,
de óra-ce Cantemir o pune intre
particularitatile caracteristice ale dialectului
muntenesc : a 6 el a, hic, valachice
ahela" (Descriptio Moldaviae
p. 151).
Forma a h al, a h a, adeca fara, emfaticul
-a, nu se intrebuintOza.
v. 7.A. Aa. Ala. Hdla.
Haia. . .
Ahasta S. ahasta (plur. ahaftiia),
pron. dOmonstr.; celui-ci. Se obicinuesce
numai la masculin. Forma rustica,
in loc de ac es t a.
v. 5'A. Acest. Acesta.
Circuleza in gralul poporan mai ales
in Banat i 'n TOra-RomanOsci.
Picot , Dialectes roumains p. 29 :
dupa cie l'o adus, ii intriOba , de
undie l'o furat o l'are lel gaitanu ahdsta..."
Jipescu, Opincaru p. 144: Nita mea,