ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

71 ABAT 72
Acestk corespundintä a lui abat in
vechile texturi cu declino" Meuse ca
insu§1 termenul gramatical declinatio"
srt fie tradus romanesce de cktrk unii
prin : abat euvint, abatere cuvintului"
(Bobb), pe cand a1ii II traduceail prin
plecare" (incal).
In 1' Abat prefixul a indicand i nlk
t urare, vine deci neapörat din lat. ab,
cu aceia-§1 functiune ca in : absum,
abigo, abdo, abduco, abeo etc.
II. 2.Abat = hater , presser; s'ernpresser.
10. Ca neutru.
Forte des in limba veche.
Ureche, Chron. 184 : Tom§a, dupk
izbanda cu noroc ce aü invlat pre
Vi§novetki, s'at intors spre Sucéva,
§.1 stringönd téra, ai incungiurat cetatea
unde era inchis Despot-voc16, §i
aü abdtut pu§cele de o bdtea...."
Moxa, 1620, p. 364 : merse
(Costantina Marele) §i birui pre toti,
insu§i inpAratil intalu ere§tinescil ,
§i abeitu de surupa easele idolilorü i
astupa
Id. p. 386 : iara Theofil atunce
abdtu de nu cauta sk ran-16e ce-Va din
avutie'§fi, ce pAzi de nol acia spkrtura
de cetate..."
Viata S-tei Vineri, Mss din sec. XVII
(Cod. Miscell. Bra§ov.) p. 75 : stlripniculii
Inca nu pute rabda athta putoare
a acelui trupa, §i nevoitii fu diin
stapii a de§tinge, i zise unora sk sape
o groapa adkinca i acolo s bage acelb
trupt inputitt; iarrt aceia foarte cu
osrkdie ascultara elü cumu i invata, §i
se srkguiia in lueru, i inteaceia arnu
aceia abdturd i, groapa adkinckndii,
para ."
Varlam, 1643, II f. 72 : Ai de srkgt1
abdtu (sf. Gheorghie) de vkndu ce avu
§i dOcle skraciloril ..."
Ibid. II f. 29 : prinsa de veste §i
svAntula Nicolae i puse inteknima sa
st isbavasca acele trei suflete diin mknule
diavolului, §i abdtu de lega intr'o
rnahrama 300 de galbeni..."
Tot acolo en ace1a0 sens ne intimpink
abdtu de trei ori pe fOia 30.
Dosofteiu, Synax. 28 Dec.: oblicindil
episcopulti, abdtu de botedzk pre tot..."
Uitat in limba actualã literark, acest
abat n'a despkrut din grainl sktOnului
roman.
In Transilvania, in loc de : inO silesc
srt Yb curand", se qice adesea :
abat de yin curand" = cito venire conor
(Bobb, I, 2).
Ian cum deserie pe Dumnaleii un
teran din Prahova :
Al mai muncitor cre§tin , vorba
yhine, ape fata pämintului, din cer
§i
clO supt soare, e Dumneget. Cine e
mare ca el, Drrtgutti! El pururea lucreqk
0 nu sO ostene§te. D'aia e a§a
clO puternic §i cu dare 00 mank. Avutiiea
lui curge pO riuri §i p0 paraie,
stk 'n fundu inkrilor; unili averi §ed
negurk p0 fata pdmintului i 'nOuntru
lui, altili 'les din pkinint, i cate n'or
hi §.1 in air in sus, pink dincolo de vintu
turbat ! Dack el abate p0 nerOsuflate,
mereb i frä pregit, noi, muco0, sk
'ntelenim cu mainili 'n sin?..." (Jipescu,
Valenil-de-munte).
Aci abate se explick pin pururea
1ucrOz6,", o nuantrt de sens din presser"=activer".
FArk continuitate, aceia0 notiune se
cuprinde in imperativul forte obicinuit
pe la Orä : abate de pornesce! =age
moveas, trachte class du aufbrechest".
(L. B.)
Cu acela§i sens , Romanil de peste
Carpql mai ail imperativul reflexiv :
abate-te! pe care Clemens (Wrtb. 1823,
p. 4) il traduce nemtesce prin fort!"
2° Ca impersonal.
Un idiotism grek cle tradus intr'o
altk limbä.