ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

465 1.AFUND 466
XV. Unul dintre Domnii Terei. Romanesci,
ginerele lui NOgoe Basarab,
e cunoscut in cronice sub numele de
URadul din Afumaci".
v. Afum. Afumat. Afumdciort.
Ciumd.
Afuniticior, -Ora. v. Afunuiciori.
.AfumfteIbrl, n. pr. plur.; nom d'un
village en Valachie. Pluralul lui a f umAcior
deminutiv dela a f u rn a t.
A§a se numia un sat in districtul
Buzeil (Frunclescu, v. Gradite).v.
Afumaci.
Afumittbr, -Ore; adj. et subst.; qui
fume, enfume, parfume etc. Cela safl
ceia ce a f u m A, in tOte acceptiunile
acestui verb. De aci, prin diferegiarea
sensurilor, femininul singular afum at
O r e, luat ca substantiv, insemneza
2/ en censoir"; lar pluralul afum Atori
encens".
v. Afum. Afumdtore. Afumdtori.
Afumos.
Afumatöre, s. f.; cassolette (Cihac).
Catue saü ori-ce vascior cuprinq6nd
substage mirositOre cu cari se a f u-
in A. Sinonim cu slavicul cadelni-tA",
care se intrebuintOzA numai in biserica.
v. Afumdtor.
AfumittbrI, s. f. plur.; parfum, encens
(Cihac). Ori-ce substage mirositore,
cu cari se af um A.
v. Afumare. Afumdtor.
Afumatilra (pl. afumdturi), s. f.;
action de parfumer, parfum" (Cihac);
qui sert a fumiger, a parfumer" (Pont-
briant). Portugesul a fu rn adur a. De
asemenea in limba sardA a f fu m
dur a (Spano).
v. Afum. 2.Afumat.
a-
Afamati31, afumAtea. v. 1.Afumat.
Afambs, -601; adj, ; qui fume, enfume,
parfume etc. Sinonim cu a f um
A t o r ca adjectiv, dar aplicandu-se
numal la lucruri, nu §i la persOne.
Afumos, fumosus, fumeus, fumicus"
(Bobb). In graiu, aprópe nu se aude.
v. Afumdtor.
l'Afund (afundat, afundare), vb. ;
plonger, immerger, enfoncer, approfondir.
Insemnoza, materialmente ori figurat,
a impinge pinA la fund (=lat.
ad fundum). Deja in limba veche e
sinonim cu cu f un d. A§a versetul din
psalmul IX: i n fix ae sunt gentes
in interitu", se traduce prin afundard-
-se" la Silvestru 1651 §.1 la Dosofteiu
1680, Tar la Coresi: c ufundar a-se
limbile..."
E sinonim §.1 cu in fig:
Silvestru, 1651, ps. LXVIII :
Afundaiu- ma Infixus sum
in Una adanca §i in limo profunn'am
loc de a di , et non est
staria... substantia...
unde la Dosofteiu, intocmai ca latinesce
: i nfip§ u-ma in pacla de adancime..."
Cu t6te astea, in f i gere are un inteles
cu mult mai intins decat afundare,
Tar cu fun d are un sens ce-va
mai restrins. A infige un cuiu, a
infige ghiara etc. n'are in vedere
nici un fel de fund". Cufu n. d a r e,
pe de alta partet e numai de sus in
jos §i presupune disparitiunea totala
a celor impinse la fund, ba chIar peirea
lor. i mai energic e compusul
scufun d, o mi§care violenta §1
repede.
Printr'o fusiune poporanA, din afund
§i cufund s'a nAscut forma mixtA
acufund, cunoscuta mai ales in