ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

487 A-GATA 488
'Ayavirds, paleo-slav. Nraptiiiiim, la nol
Agaren sail Agarinen. Romanil numiaii
ala mai cu serna pe `Mari, reservand
Turcilor alI termeni biblici. A§a in
Psaltirea lui Arsenie dela Bisericani,
circa 1650 (Mss. Sturdzan in Acad.
Rom. p. 194) ps. LXXXII:
Tabernacula Sate le Idume-
Idumaeorum et e§ti i Turce§ti,
Ismaelitae, Moab Moavitianii §i
l-
et Agareni... garenii [Scholia :
Tatarii]...
Corbea, Psaltire 1700 (Mss. in Acad.
Born.) :
.Agarenii 0 Amon,
Amalie 0 cal ce Doran
Au strein, si sint de alt
N6m, cu al säu impärat...
Enachi Vacarescu, Istoria
Monurn. II, 247): Ismailteni, Agari-
neni, i Saraceni s'ail numit toV. acei
ce s'air tras din nemul lui Ismail, gicdndu-se
Ismailteni dupa Ismail, Agarineni
dupa A gar muma-sa §i Saraceni
dupa Sara stapana muma-sei..."
v. Scirdcin.
1Agariciu (plur. agarid), S. m.; t.
de Botan.: agaric, amadou, Agaricus
quercinus. Cuvint pastrat in Transilvania.
Sava Barcianu : Agaridu, ciuperch
de copaci, der Blatterschwamm".
E latinul a gari c us (=gr. diaetxév),
trecut in tete limbile romanice. La
Romani in loc de a garic s'a facut
agaridu sub influinta pluralului, intocmai
ca in: meldu = melcrneld; culbedu=culbecculbed;
carnai=carnat
carnag, dorobaut=dorobant -etc. In
Moldova acesta vorba s'a conservat
in numele vechei familie A g ar I ci u.
v. 2.Agariciu.
2.11garldu (plur. Agaricesd), nom
d'une famine noble moldave. Familia
moldovenesca Agaridu e de ba§tina
din districtul Falciiului. Forma veche
locala a numelui este : Agarddu (Anpviio).
Condicele Episcopiel de EIV
(Mss. in Arch. Stat.) cuprind multe do-
cumente din secolii trecuti, relative la
Agaricesd, ca ráei, boieri de 'tera si
popi de pe ling. Prut. Bung, Ora :
Zapis din 1698 (Cond. t. V f. 101 a) :
Adec6, en Pa v al Agaradu scriii si
marturisesc cu acest adevarat zapis al
men, de nime silit nice asuprit, ce de
a me buna voe, am vandut a me drepta
ocina i mo§iia din sat din Bune§ti §i
din CabicNti..."
Zapis din 1709 (Cond. t. V f. 98 b):
Adecti, eu tefan Fratita biv serdar
en fii-mei Costantin i lurga post, §i
eu Chenan, i popa Stratulat
Ageirdcru, r az 0 ii ce am fost din
sat din Cäbice§ti, facut'am acest zapis..."
Mihaiu Vv. Racovia, 1756 (Cond.
t. III f. 119) : Scriem Domnie-me credinöos
boeriul Dornnii mele Dum. Mihalache
Cehan biv vel med, i Grig o-
-r a § Agetrcidu vornic de poarta..."
v. I.Agariciu.
Agasi. -- v. Agd.
A-gb,ta (d'), adv.; sans peine, en parasite,
en Ocornitlant. Compus din prepositionalul
a (=lat. ad) §i din adverbul
g a t a, a-gata a cap'etat un inteles
cu totul independinte de elementele
sale constitutive, §i anume acela de
un comfort parasitic, o buna stare fara
Inunca i Ara grija, o lene scutita de
nevoi. Ca adverb, el exprirna nqiunea
cuprinsa in substantivul t ran to r,
ca §i cand am qice: tr ant or esc e.
I. Crenga, Dania Prepelec (Cony. lit.
1876 p. 457) : Tot manastiri sa croesci,
daca vrei sa te bage dracii In
sarna, sa'ti. vie cu banii d'a-gata la pi