ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

459 AFUM 460
formative ale ambelor cuvinte: sufixul
verbal -eg (-= lat. -igo) am% numai
micare in genere, pe cand prefixul
pronominal a- (=lat. ad-) exprima
mi§care in tr'o directiune.
v. Furneg.
Afumare joa un mare rol in medicina
poporana a Romanului.
Cost. Negruzzi, 0 alergare de cai, IV:
»-..mi-am adus a-minte ct babele la
nol gonesc pe necuratul afumand p en
e prin casa. Am cerut o catue §i
fel-feel; am taiat faramele scriserea
rava§elele viclenei, §i le-am pus pe
jaratecul din caVe. Privind fumul ce
se ridica §i apoi peria cum perise amorul
ei, am is slugei mele sa, se
duca §i s'afume odaia cu hartiile aceste..."
De aci intr'un cantec poporan din
Bucovina :
AdA 'ncOce mama ta
ci mi-o pune subsuOrA,
CA's manual de sAbiOrA,
F;i'm dA p Sr ca SA m'afum,
ca's mancat de teri si drum,
fA lde prin descamtare,
Oki sint bolnav de lungOre...
(Marian, I, 29).
In curiesa Insemnare pentru cate
doitorii", scrisa in Muntenia la 1788
de un Florea Copilul §i pe care ni-a
oferit'o d. Dr. Antonescu-Remu§ (Mss.
in Arch. Stat.), ne intimpia urmaterele
:
Pentru tuse, sä sa afume c u b urete
de cruce, acoperit la cap ;
Pentru tuse cu nMuh sa caute un
br au de om mortu cand Ii dezgroapa,
sa sa afume cu el;
Pentru friguri sa sa afume c u
ganiiat de barza..."
La terani, aprepe fie-care Ma i§i
are un fel de afumare.
Cu Iarba-mare, cu Turtel §i cu Avramosa
se afumd; emenii de s p er
i a t; cu Masalarita, se afuma pentru
durere de masele; afumare cu
planta Sburatere e buna pentru bela
numita sbur at or; pentru bela numita
dinsele e bine a se afuma cu
Unghia-gaei..." (C. Decusara, Tecuciu,
coin. Tigdnesci).
Cu per de urs se afumei einenii,
qicOnd ca le trece de am etel a"
(A. Paraschivescu, Muscel,
mare).
c. Valea-
In graiul .eranesc din Ialomiti, (Th.
Theodorescu, com. Lup§enu): Lu Ionica
al nostru nu titt ce i-a abatut la o
urechie, cen doare urechia, mCinca-l'ar
maicuta, do nu sa, poate odihni de
loc ; o sa iaü nNte carpa dila parna-
tufi baliga din clioa de Mari
n a §'o all afum la urechie, ca. ci-
&I bun de IAA, ca de pustilbu d'ala'l
doare urechia..."
In sens ironic, despre un om bet se
(lice : s'a .afumat cu luleoa" (A. Pann,
.Prov. I, III). Acela§i idiotism se aplica
gi
la iganl, intre cari pina §i pe co-
pu ii veqi umbland cu luleoa in gura.
De ce sint negri Tiganii? S'at
afumat cu luleoa", respunde Romanul.
Mijloc de vindecare la bele, afumare
este un mijloc de pastrare pentru
unele substage alimentare : astfel se
atum,d Ore-cari carnuri, pesci i altele.
I. Ionescu, Mehedigi, p. 66 : Pastravii
prin§1 se spinteca, se curata de
mge i se sara. Pastravii saraV saü
indulciti in sare se usuca i se afumd
puindu-I pre o lesa §i aprinciend sub
dinii putregaiu de nue sail de salce,
acoperindu-i cu dranita sat mai
bine cu frump verili de nue..."
Cu acela0 sens in texturi latine medievale
: duas anguillas salitas et a ffum
at as per internuntium transniisit..."
(Du Cange, ad voc.).
Macedo-romanesce:
S'afumel casa, s' fece sumu-lae =s'a
afumat casa de s'a facut negra;