ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

tiune eminamente francesa, cu totul necunoscuta Anglo-saxonilor, este
cea normala, altoita acolo prin infiuinta franco-normanda. 1)
TJn adanc cunoscötor al limbel englese in desvoltarea ei istorica,
Americanul George Marsh, protesta cu multa elocinta contra
teoriei a§a numitului neamestec gramatical, dandu-ne in ace1a§1 timp
urmatorul frumos specimen despre modul, cum se petrec lucrurile
in realitate §i cum se pot surprinde asupra faptului
Anglo-saxonil format gradurile de comparatiune prin schimbarea
terminatiunii sat a inflectiunii, lar nu prin nesce adverbi
cu sens de magis §i maxims; Franco-normanclii le format prin
Nace§ti adverbi ; Englesii ail primit ambele metöde, intrebuintand
pe cea franco-normanda mai cu preferinta la adjectivii cei lungi.
Relatiunea posesiva sat cea genitivala intre numi se exprima la
Anglo-saxoni printr'un posesiv regulat sat prin desininta casuala
a genitivului ; la Franco-normancli, in genere, numai prin prepositiune
; Englesii intrebuinteza ambele moduri. Anglo-saxonii nu
aveati nici o prepositiune de'naintea infinitivului, ci infinitivul lor
era o forma verbala speciala, fOrte analOga cu gerundiul latin §i
.privita de catra unil ca un cas dativ al infinitivului ; Franco-nor-
27
mancslil
obicinulat de'naintea infinitivului o prepositiune ; Englesil
de'ntMu all supres caracteristica terminatiune gerundiala, capetand
)7 astfel un curat infinitiv, pe care apoi, cand nu este unit cu verbul
auxiliar, 11 preced de o prepositiune, amalgamand .sat, mai
bine, confundand functiunile celor doe forme. Aceste i alte Ca-
), suri de acela§1 natura sint exemple de combinatiuni gramaticale
1)sträine, substituite unor inflectiuni natale, sat cu alte cuvinte
J)sint specimene de arnestecul a doe gramatice pro tanto. In adever,
7)ele nu sint pre-multe sat pre-importante pentru ca sa schimbe
caracterul general al .sintaxel englese, care in fOrte mare parte
1)remane anglo-saxOna ; sint de ajuns insa pentru a proba, ca doctrina
imposibilitatii radicale a amestecului gramatical este o gene-
1)r alisatiune de tot pripitä, §i ca intinderea amalgamaril sintactice
11nu este in fapt decat o cestiune de dosa, relativa. 2)
Din data ce cade inchipuita axioma despre neamestecul gramatical
al limbilor,, deschipndu-se ast-fel un vast camp pentru
') Earle, Philology of the english tongue, 2-ded., p. 350-2, citat de Le Marchant Douse,
op. laud. p. 20 nota.
') Marsh, The origin and history of the english language, London, 1862, p. 98 ;
cfr. p. 74-5 §i p. 84.