ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

89 ABRAS, 90
a-ba! este acelV ca intre interjectiunile
aha! §i aho!
v. A-ba !
A-beart. v. A-nevoe.
Abor.v. Abur.
Abore. V. Abur.
AbOre, subst. fern. ; souffle du vent.
Mal des se (lice b r e : bate bore" (Lex.
Bud.). Sinonirn cu adiare.
Intr'o uratiä de nunta sail conocaria"
din Moldova :
*'am venit cu potclive de-argint
SA scOtern floricica din parnint,.
S'o scOtem din rAdAcinA
S'o resAdim la 'rnp6ratu 'n grAclinA,
Ca acolo sA roddscti,
Locul sit pridscA,
SA nu se ve.steclasea;
S'a§a plecailm
*I
venirAm
Po stelele ceruluT,
Ps abOrea vintulul,
Pe fata pAmintului...
N. Balanoscu, Sucéva, corn. PAscani-Stolnicen1)
v. Abur. Aburez. 13óre.
Abral (-et), adj.; cheval arzel , fig.:
malheureux, malencontreux, de mauvais
augure. Se (lice §i iabrq. Ap se
chiarna. calul cu o péta alba sub cOda;
cato o data §i cal pétat pe la ochl.
Precurn in limbile neo-latine din Occidinte
cuvintul corespun(letor e de proveninta
araba : franc. arzel, ital. argilio,
span. §i port. urge], din arabul argel
(Devic), tot ap arab e i romanul obrac :
arabesce ebrq, ebrq, abra bariold,
bigarre, cheval nuance de taches blanches"
(§ainenu in Tocil., Rev. IV, 652).
E de crequt c acesta vorbn, fOrte respandita
in dialectul daco-roman i necunoscuta
in macedo-romana, nu ni-a
venit prin intermediul relativam en te mo
dern al Turcilor, ci in vecul de mijloc
prin Curnuni. Ori-cum insa, dela Turci
d'a-dreptul par a o fi primit Serbil,
Bulgarii i Albanesii (Cihac, II, 541),
la cari ea pOte sa fie mai noua decat
la Romani, cAci acolo nu s'a diferentiat
ca Ia noi in mai multe sensuri, ba
chiar in doe forme, §i nu s'a impleticit
cu vechi credinte nationale.
Calul se chiama abrag cand are o
pata alba sub cOda" (E. Braila, Ia§i,
com. Galata; N. Ionescu, Covurluiu,
corn. Maci§eni ; I. Bondescu, Suceva,
com. Giurgescii, etc.)
Cand calul are vr'un semn balan Ia
buza, se Oce buzat saa stranut; cand
fruntea i ochil sint cararati, se (lice
cal iabraf... (N. Coman, Buzeb, corn.
Macsenu).
... ictbra§= cal deochiat ; ex. : amindoe
lepele sint abra§e" (L. M.).
Pontbriant : iabreq, tachete de blanc
(sub cOda cailor); fig. ensorcele."
Cand Romanul Tee ca catarii sint
abra§i" (L. M.), el n'are in vedere ibridismal
lor, ci credinta poporana ea ei
sint de pieza rea.
Prin notiune de neno ro co s, abrq
a trecut §i la orn.
Cu acest sens ne intimpina adesea
la Alexandri.
Hojrna unil send, racnesc
SA, nu fie bolerese
pamintul sA se 'nparte.
Tot mojicul s'aibA parte!
Numal nol sh% fim abrM :
L(ude printre calara§T...
(Alex., Sandu Napoil5)
Romanul insa aplica mai cu preferinit
acest epitet la Orneni rolcati.
Poporul crede cit Omenii cu perul
rop sint pociti ; daca mergend cu o
treba, intimpina in drum vr'un orn
ro79 n'o sa isbutesca in cele dorite ; le
13
mai (lice cit sint abra0..." (V. Mircea,
IV,
corn. Copoil).
De Omeni cu perul rop sa te feresci,
ca sint Omeni abrae..." (Preut
V. Mironescu, Mint, c. Vinatorii).