ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

35 A- 36
v. De. De-a-una. Tot-cle-a-una.
Sensul fundamental romanic al prepositiunii
compuse d e-a este acela de
mi§care imitativa. In acest
sens o aü i Italienii in : far d a santo ;
trattare d a amico, d a signore, d a fratello
; i fanciulli vestono d a donna,
d a cavaliere etc. (Tommaseo). Negre-
§it ins ct aci, intocmai ca §i'n privinta
infinitivalului d e-a (v.10A), paralelismul
italian nu merge pinA, la articulare,
care este propria graiului romAnesc
: de-a bere(-a)= d a bere, d e-a
impöratu(-1)= d a signore. Din sensul
fundamental de mi§care imitativA, care
nu e strain Neo-latinilor din Occidinte,
s'a nAscut la RomAni in specill intrebuintarea
lui de-a in numirile jocurilor
copilaresci, mai t6te de naturn, mimicä.
Acest de-a al copiilor pare a fi specific
romanesc, cAci Italienii se multumesc
in asemeni casuri cu numele jocului
fu prepositiune, sail cu simpla prepositiune
a, ori cu d e fära a; de ex.
al nostru d e a petricelele" se chiama
italienesce le pietruzze", in Toscana
delle bu che " , in
i a li baddi"
(Pitre). Frantuzesce, in lunga listA de
jocuri copiMresci, pe care ni-o da, intr'un
loc Rabelais (Gargant. I, 02), nici
unul nu se incepe cu d e, ci tote numai
cu a : au flux, a la vole, a la
prime, a la pille, a la triumphe". i ala
mai incolo. In latina se prepunea de
asemenea a d : quum in quodam convivio
ad la trunculos luderetur...
(Vopisc., Firm. XIII), romanesce ar fi:
d e-a Spaniolii nu pun generalmente
nici macar pe a: la cadena,
la arboleda, los soldados etc. (Machado
y Alvarez). Stereotiparea lui d e-a la
Romani in graiul copiilor, call in principiü
dupa cum o vom constata
adesea pästrén cu multa staruinta
unele elemente fOrte archaice (v. 21rmagid.
- Codomelc), a concurs apol
a'l respAndi treptat in limba cu cele
doe sensuri de mi par e viva i
mi§care prelungita, tilsure caracteristice
ale jocurilor copilaresci.
v. lo.A.-12A.D'a.--De.De-a.
12.A ; preposition servant a exprimer
certains rapports de position. In limba
literara moderna acestä prepositiune s'a
inlocuit apr6pe pretutindeni prin sinonimul
I a; se pastreaza insn, mai cu
staruinta in graiul poporan, i mai ales
in vechile texturi. Functiunea ei fundamenta1ä
este de a exprime positiune
exterier 6,, fie materiala saü
morath, pe cand cinv servesce a indica
o positiune interier a. Distinctiunea
intre a §i ein» lesne se observa
chiar in privinta notiunilor immateriale,
de ex. : Iea a-minte" nu e tot una
cu baga'ti i n minte".
TOte intrebuintnxile acestel prepositiuni,
care fOrte rar i§1 asociaza pe d e,
p r e, c u etc., se pot clasifica in cele
relative la : 10 om; 2° timp; 30 loc.
1°. In leg 5, turn, cu om.
Prin acest sens, a corespunde latinului
a d in : a d manual habere",
27a d miserationem inducere" 7 77a d certum
reperire", a d subtile examinare",
27a d voluntatem, a d arbitrium" etc.
Marian, Bucovina, II, 197 :
Decat in tail. strAinA
Cu colac de grad a mând,
E mai bine 'n satul téit
Cu colac de mälaiu
Docum. transilv. 1607 (A. I. R. I,
1, 93) : c6,ndu mi leu adus (zapisele),
n'am avut ce prinde a mann,, cn, au
fostu stricatu-se de tot de n'am avutu
ce prinde a mänft, a§a sn,
Viata S-tei Maria Egiptena din sec.
XVII (Cod. Miscellan. in-4 Bis. St. Nicolae
din Bra§ov) p. 392 : cum veri