ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

- 488 AGALE 484
Ago. Insa pana la Grigorie-voda in
Domnia a doua Aga purta baltag, §i
cinstea i se pazia la acesta randueln ;
"er atuncé Grigorie-voda cu testament,
care s'ail cetit in Spatarie randuela
Aga, ail suit Agia dupa vel Comis,
dandu-i Domnul cu mana lui seirm sa
poarte topuz, adeca buzdugan, §i de
atuncé s'afr numit §i v e I Aga. Dupa
Aga, vel Grarnatic, vel Camaral..."
Constantin Brancovan, 1697 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 233) : iar bolarinul
Domnii-méle Radul Golescul vel
Aget, el a§a au dat seama inaintO Domnii-mOle..."
Enachi CoOlnicénu, Letop. III, p.
195 : ... at rasipit curtile Domne§ti
dela Frumoasa i casele Aged Enachi
co era in Ia§i..."
La Alexandri, Boieri §i ciocol, pe
linga singularul articulat dga ne intimpin
i agdoa : o incurca agaoa"
(act. I sc. 7), Tar mai jos (sc. 8) :
navOlit in curte aga c'o céta de slujitori".
In primul cas insa este o ironia,
ca §i cand n'ar fi vorba de un Roman,
ci de un Turc. La plural (act. II
sc. 10) : up lui II deschisa pentru
tcrti, fie agi, ca durnneta, fie giupani
ca mine". i aci ironic s'ar fi putut
(lice : agate. La feminin : agOi a: De
man! nu'i mai fi agoa e". (ibid. act
IV sc. 9).
v. Agd. Agesc.
Agia.
AgafitA. V. '.Agapia.
Agaftiinghel. v. Agatanghel.
ati
l'Agafton, n. pr. masc. Nume barbatesc,
obicinuit insa mai mult pintre
calugari, cu fonetismul slavic -ft- pentru
grecul th (a). Dosoftelu, Synaxar
1683, 8 Ian.: Svintii Agafton
emi) §i Fteoctist cu pace sa savar-
§ira".
2'Agaftbn , n. pr. loc.; nom d'un
couvent en Moldavie. Numele unei
manastiri in districtul Botopni (Frunzescu,
Dict. top. ad voc.). E acelV cuvint
cu numele personal A g a ft on,
dar cu mutarea poporana a accentului.
v. 1.Agafton.
Aghle, adv.; lenternent, tout doucen-rent,
nonchalamment. S.e intre.buinteza
mai adesea reduplicat : agate agate. Sinonim
cu in cetin el sail inceti§or,
dar cu o nuanta de placere sati multumire,
care II este propria.
Basmul Pene§ imp6rat" (Calend.
basmelor 1882 p. 78): Nunta mergea
agale agale, facend sorOce pe la sorOce
§i mai sarutand din vreme in vreme
a sfinta de plosa..."
Ispirescu, Pove§tile p. 58: Implinindu'§i
a noua porunca a imp6ratului
Euristea, Ercule se intorcea a- casa
agate agate cu corniile ; pe drum insä
se abatu §.1 pe la Troia cetate..."
De la Vrancea (B. tefanescu), Sultanica
p. 266 : A§a mergeaa a-gale,
spunesnd fie-care ce:o taia capul ; §1
sanatatea, multumirea, veselia s doslRia
pe tote chipurile..."
Este neo-grecul aya,ta, mai adesea
reduplicat: dyciAt' dycilta (Passow, Teayovdia
p. 354). La not a strabatut abia
in epoca Fanariotilor. Costachi Negruzzi
in Muza dela Burdujani" (sc.
II) pune in gum Grecului Lakerdopulos
: Te grabesci sa te mariV? He,
he, he, agali agali. Te'l face Sulzerèsa,
n'ai habar..."
De§i strain §i not, totu§1 adverbul
agate a devenit poporan i se va inradacina
in graiu. El are ce-va onomatopoetic
a mi§carii lenevOse, i sunft
atat de romanesce, incat unii ii suit' :
a-gale sail chiar a gale, ca §i cand ar
fi compus cu prepositiunea a (=lat. ad).
v. COitelin. Ccitinel.