ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

125 ACAT 126
qu'on veut lancer un lièvre" (Littré).
Aide a-casd !" sag aide, i n p at !" exprima
aceia§i notiune de : aide la
o di hn d
", prin care vinatorul crede a
inpla pe lepure.
Adverbul a-casd, in ori-ce cas, trebui
sa fie latin rustic: a d-cas am pentru
clasicul : dorni, domum" ; caci nu
numai corespunde italianului §i spaniolului
: a casa", dar Inca francesului
chez", vechiu A ches"=ad casam",
de ex. inteun text medieval citat de
Littr6 : vos voliez yenir A nos e A
ceaus qui sont A che s nos"=voiati
a veni la nol §i la cel ce sint ci-casd
la not" Italienesce la Macchiavelli : II
Re, per timore di questa lega, se ne
anal per ragunare pfti forze a casa"
(Tomrnaseo). In dialectul vallon (Grandgagnage,
I, 21) in loc de chez" se qice
arnon"7--A-mohon" (A-maison), schimbandu-se
cuvintul principal, dar reman6nd
aceiai constructiune i aceiV
ideia ca in : a-casei.
v. easel. Owl. Sberet. Vinat.
Acatastasla, subst. fern. ; bouleversement,
désordre. Grecul dxceran.aaia,
care n'a circulat nici o data in guru
poporului roman, dar pe care tot4i,
a§a fiind moda in epoca fanariotica,
cronicarul Zilot (p. 45) il intrebuinteza
vorbind despre Mihaiu-voda Sutul :
Unde ese i cum merge,
De e strâmb sail dup6, lege,
Niel ca prin gand II trecea!
Care mal de diminatt
I se al-Ma in MO.,
Ce'l clicea, asa Mcea!
Asa acatastasid,
Asa scArnavá Domniá... I
AeMist (plur. acatiste), s. n. ; terme
ecclesiastique. ).dxciJunog, proprit :
care nu se pune jos, care nu Vde jos;
de unde in special, ca termen bisericesc
: 1° rugaciunile, cantarile, servi-
ciul bisericesc, care in séra Vineril din
a cincea s'eptëmana din Paresimi se
face in onóreä Nascötórel de Dumne-
qeil,
§i in cursul caruia toti Omenil
stag in picióre; 2° de aci, in genere,
ori-ce rugaciuni i cantari curn, Nasca,órea
de Dumnelleg ; 30 ceia ce se
da preutului, care face aceste rugaciuni
§i cant'ari; de ex.: am sä dag acatiste
pe la t6te bisericele ca st te blasteme."
(L. M.).
Cel mai vechiu Acatist romanesc tipanit,
este acel moldovenesc al mitropolitului
Dosofteiu, Nit in-4 la Uniow in
Galitia la 1673, in acelai timp cu
Psaltirea in versuri. Titlul, pe care nu'l
cunoscuse Cipariu (Principia, 107), este
curios prin amestecul limbei paleo-slavice
cu romana: Pre 6estnyi Akathistia
i molebent presv etyi Bogorodici, kanong
voskreseng i pro eila spasitelnyia
molby kd Gospodu na§emu Iisusu Christu,
talmacit de pre limba sloveniasca
pre limn rumäniasca trudoliubiernti i
tuaniemil preosvia§6ennago kyr otca
Dosotheia, mitropolity Su 6avskago i
vseia Moldavskia zemlia. IT Monastiru
Unevskomb typom izobrazisia. Rok
1673." Specimen din text:
Bucura-te ca pre filosofi nemaestri
i-arat4, bucura-te ca, pre cei me§teri
de cuvinte necuvintatori 1-at vadit..."
Cel intaig Acatist romanesc cu litere
latine este : Acathist sau carte
cu 'mike rugatsdni pentru evlaviea fiestequarui
crestin", publicat de celebrul
Samuil Klain (Micul) la Sibiiu, 1801,
in-16.
1. Acht (plur. acati), S. m.; Acacia
blanc, Robinia pseudo-acacia. Arbore cunoscut
la noi mai mult sub numele de
salcam; in Banat: braghin, bagr
i n, m a g ri n dupa localitati; in Oltenia:
dafin; in unele locuri: ar c at
prin epentesa lui r cu in a r t a r, cu