ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1050 AMETESC 1060
III p. 251) : nimine den ruda me §i
den oaminii mei cu acia mo§ila traba
sa n'aiba ni vre-o amestecaturd.. ."
Nic. Muste, Letop. III p. 59 : Dupa
ce s'ail rMicat feciorii lui Constantin
Voda Brancovénul 5'; cu ginerii, ail inceput
a face multe arnestecâtur i lucruri
neplacute intre acesti boieri, batgiocorindul.
.."
Matelu Basarab, 1649 (A. I. R. I p.
107), catra tote autoritatile i toti locuitoril
din Arge, contra carora se
plansesera caluOxii de acolo ca fac manastire
de ras si de mascara" : mai
mult sa nu inteleg dumnie-mó ca mai
unblati facand amestecaturi §i cuv i nte
fara lucru..."
v. 1'2' Amestec.
Amét (ames, ametere). v . Ametesc.
Ameté16, (plur. omelet), s. f .; vertige,
tournoiement de tete, éblouissement.
Invirtirea minii, e§ire din minte ,
smintire momentana" (Costinescu). Exprima
ca stare ceia ce am etir e in-
semneza ca actiune. Sinonim l cu
ametitu r a, care se intrebuinteza
fOrte rar i numai cu o nuanta ironica.
In graiu se rostesce mai tot-d'auna
ametala.
Enachi Cogahicenu , Letop. III, p.
193 ; nu intreba cata ametald §i oftare
§i lacrami, cat s'aii mahnit toata
Curtea §.1 urdia Domnului.. ."
Costachi Conachi, Poes. p. 116 :
Ah, Doamne ce necaz mare : a lubi s'a
fi inchis !
Dar ce ameNlii 'I asta, de care me ved
cuprins?
Au intunecat vezduhul, ochil mi-ad painjinit,
Am remas ulmit, pe gandurl ... nu me
lasatf,
ca's perit 1...
Alexandri, Boieri §i ciocoi, act. En
sc. 5 : Dee Dumnepa sa nu ve tre-
Tv din amelala pre tarqin ..."
I. Crenga, Stan PA,titul (Cony. lit.
1877 p. 30) : Femeia lul Ipate i cu
baba, dud se trezesc din ametald, nici
tu drumet, nici tu copil, nici tu nimica
! "
In am eyld, ca stare patologica, m
se pare a tOte lucrurile se invirtesc
in giurul nostru.
Ca sal treca de ameyla, teranul
se afuma cu per de urs " (A. Paraschivescu,
Muscel, c. Valea-mare).
Un fel de ametalei se c.hiama in popor
c ap chi " (C. Alexandrescu ,
Nemt, c. BistriciOra).
v. Ametesc.
.Ametêse (ametit, amelire), vb. ; perdre
les sens, donner ou avoir des vertiges,
tourner la tOte. Amepsc nu e
departe prin sens de uimesc §i u 1 ue
s c , din cari ins6, cel de'ntAiu vine
numai printr'o impresiune din afara,
er cel al doilea este un inceput al ajudecata
find turburata dinteo
causa interna salt externn, dar fara a
inceta. Ori-ce se ivesce de'nainte'rni intr'un
mod nealteptat me uime see;
daca trebui sa me lupt cu doi du§mani
de o data, cari se arunca asuprti'mi
din dos i din fata, me uluesc; in
ambele impregiurari pate sa ajunga
la amelire, dna plerd consciinta de insumi,
i totql 'Ate sa nu ajunga tocmai
pina acolo. Ca stare patologicA,
ametesc se apropia de 1 e § i n.
v. Lefin. Vimesc. Uluesc.
Amelesc functioneza de o potriva ca
transitiv I ca netransitiv, dar in IIItimul
cas i se póte da §i forma reflexiv6,
: elt l'am amept, noi ametim, ei
s e ametesc. Se (lice de o potriva co-
rect, fara vre-o deosebire de sens : et
amelesc" §i ett nze' a»zetesc."
Dictionar Mss. Banaten circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 402) :
Ameczesk. Deliquium patior.
21