ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

715 ALBASTRU 716
Aci Albor ea este vocativul: albo
r e a! = méchante jument!" de unde
apoi Arborenca i Arb orencuta
prin etimologia, poporana dela
Arbor e, numele unui sat in Bucovina,
unde se tine o herghelia a Statului
(Alth, Hauptbericht f. Bucovina,
1862 p. 139).
v. '.2Alb.
4's Alba, n. pr. loc. f. artic. In districtul
Putna, plasa Zabrauti, Alba
este pariul cel mai mare ce da in
§u§ita. El se forméza din trei parae :
.Alba, Limpegióra §.1 pariul ITarlanului
din mo§ia Marescii. Pe Alba sint §i
doe mori..." (I. Ionescu, Putna p. 41).
v. Albea.
alba.
v. Acherman. Albea
Albbe, n. pr. loc. m.; nom d'un village
roumain en Hongrie. Un sat in regiunea
Bihorului, de unde s'ad cules cateva
cantece poporane (Familia, 1885 p.
573). Din a 1 b cu sufixul - a c.
v. -ac. 1. Alb.
Albanal S. Dathan, S. m.; Albanais.
In loc de Arb n a , sinonim cu
Arnau t, ne intimpina intr'o colinda
din Dobrogea :
Se certa el cu
Cu TurciT i cu Francii,
SAL dea Turcil vadurile
Si Francii corabille ;
S'a certat,
Le-a luat,
De cea parte le-a carat,
In cea parte 'n Dalbanag,
La Omenif grosI si
v. Arbanag. l'Arndut.
grasT...
tBurada, CAW., 80).
Albastru, -a, adj.; 1°. blanchatre ;
20. bleu, azure; 3°. figur.: malheureux,
sinistre, funeste. Cu primul sens, care
este cel fundamental, cad cuvintul e
format din a 1 b prin sufixul -a st r u
intocmai ca italienesce biancastro"
din bianco" (Cihac), ni'l da Lexiconul
Budan : Albastru, oil din ce fata tragênd
spre a 1 b, candicans, weisslich,
hell, licht." In dialectul macedo-roman,
albastru nu insemnéza pina astaqi alt
ce-va decat blanchatre" (Dr. Obedenaru,
Dick. Mss. in Acad. Rom. I, 11);
la noi insa acest sens a desparut aprepe
cu desavir§ire din causa numero§ilor
sinonimi : albi ii, alb uiu,
albi§or, albinet, albior,
albicios etc. In acest mod, sensul
predomnitor a remas : una din cele
trei culori principale, intre galben" §i
ro§u". Cand se apropie de galben, e
albastru-v er cand se apropie
de ro§u, e albastru-v ioriii. Intre
nuantele albastrului este : cedirit
§1 h a v aiii. Sinonim cu vinat
(--= lat. venetus), care totql insemneza
nurnai un albastru mai inchis.
v. Cédirig. Havai. Vindt.
In inventarul manastiril Galata din
1588 (Cuv. d. batr. I, 197 , 199) :
dvere de zarba albastre... zavesa de
tafta albastrd... irince de tafta albastrd
peste icoana... atlaz albastru" etc.
Ion din St. Petru, Alexandria din
1620 (Mss. in Acad. Rom.) : era unele
albe, altele negre, altele roii, vinete,
mohorite, albastre, galbine..."
Critil §i Andronius (Ia§i, 1794) p.
16 : toata osebire de a lord floare, din
care unele adeca stralucindil in alba,
altele in ro§u, unele in galbanti §i altele
in albastru..."
A. Pann, Prov. III, 66 :
It facu o haina 'n spate
Cu peteci fete schimbate,
Albastre, verch, galbent, roen...
In tete limbile, culórea albastrd se