ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

73 ABAT 74
In sfera morala, in care se intrebuintèza
mai cu deosebire, abate insem-
116n o cugetare sag o voire nemotivata
, nascuta pe neasteptate , venita
in graha nu se scie de unde. Prin
elementul graba" acest abate se légh
cu abat = h at er, de unde s'a desfavrat
etimologicesce ; prin elementul
nu se scie de unde", e impersonal.
Ca netransitiv, se 'lice de dorinte ,
cugete i resolutiuni subite i capritiOse
: Ce ti-a abdtut sa pleci? Ti-a a-
batut s6, te 'nsori , si mai multe nu!
Mult te tine and ii abate?...." (L. M.)
Trei exemple din Costache Negruzzi :
a) la trecut : ed nu stir], ce I-ail abdtut
tatani-mea sa vie sa sédh tOta
vara aice?..." (Carlanii, 203).
b) la trecut de-mult: la vrista de
patru-zeci ani ii abeituse sa se 'nsOre...."
(Ad mai patit'o, 65).
c) la viitor : de'mi va abate vr'o
data sa'mi vim] moVa... (Scrisórea VIII).
Peste Carpati se intrebuintéza si farh
nuanta ironica : abate-rni-se in minte=
in memoriam venit" (Bobb); dar acesta
rar.
In sfera materialä, se qice abate la
orl-ce durere grabnica si de care nu
scim bine sa ne dam serna. De exemplu,
o Veranca din Ialomita povestesce
despre fnu-sed :
Lu Ionica al nostru nu §tia ce i-a
abdtut la o urechie clOre urechia,
manca-l'ar mhicuta, d'e nu s'e 'Ate odihni
cie loc; o sh lad niste carpa dila
phmatuf i baliga din ilioa a Marina
s'o sal
afum la urechie, c ci-cal bun
(10 nhjit, ca dO pustiiu d'ala'l dOre urechia...."
(T. Theodorescu, c. Lupsénu).
Tot ala abate se apnea la momentul
cancl femeia incepe a simti durerile
faceril.
Inteuna din i1e, éta eh, si nevestei
Ii abdtuse sa faca, si näscu un do-
lofan de copil, shnatos i voinic ca tata-sen..."
(Ispir., Leg. 27).
Frarqusesce acésta, situatiune se chiama
travail, englesesce labour; rornanesce,
impersonalul abate nu exprima
de loc vre-o notiune de munch,
ci numai pe aceia de caprici II. In
fond : I-a abdtut sa faca un copil"
nu difera de : i-a abdtut sa faca o
glumb, o pozna, o copilhria". Intr'un
cas ca i 'n cela-l'alt, Romanul privesce
lucrurile dintr'un punct de vedere curat
satiric, par' ca at (lice : nite ch din
nemic Ose ce-va!
Ca sa ne resumarn, dintr'un tip latin
ad-battuo s'a format romanul abat
cu sensul fundamental de dad inainte,
grabesc"; de aci apoi, pe de o parte
neutrul abat lucrez lute §i. mule, luandu-se
graba in bine ; pe de alta, luandu-se
graba in red , irnpersonalul
«bate vine ce-va pripit".
III. 3.Abat =s'arrOter en passant.
Mai tot-d'a-una se intrebuinteza ca
reflexiv.
Marian, Bucovina, II, 103 :
Frunza verde lemn de telu,
Mal badita, bade hell
Ian te-abate pe la nol
$i't1 dejuga bietiI bol...
Balada Badiul :
Alei, cumnatica mea !
Resarit'ai ca o stea I
Ce vint dulce te-a batut
La noi de te-al abdtut ?
Beldiman, Tragodia v. 1221 :
Toad ce vor fara crutare; nu lash, de-ar fi putut,
Ceva ca sa mai rbmae, ori-unde s'an abdtat...
N. Muste, Chron. p. 42 : Pentru aceea
era mare nevoie §veqilor mergOnd
in urma o§tilor Moskicesti, unde nici
bucate nici hrana de cal nu gasia;
off incotro sa vrea abate veclii , tot
ars i stricat era... "