ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

793 ALE 791
Oh, bale Verche§endscA,
Dumnezeii te aldttia3cd...
v. Aldq.Alclamag.Alduit.
Aldulre.v.
Alduesc.
Alduit, -6,, adj.; béni. Participiti tre-
cut din aldues c. CirculdzA in Banat
§i'n Ardél. Lexicon Budan : Alduit
--norocos, fericit ; bun, cuvios".
In FAget se dice : boul este alduit
pentru c aü fost de fatri la nascerea
Domnului ; despre sOrele §i luna se
aude : sari tul &fire §i alcluita lunA..."
(D. Pascut).
v. Alduesc.
Aldul6nu. V. l'Alcle.
AddultArg..v.
Alduesc.
pluriel féminin pour le : 10.
pronom démonstratif al ( Al); 2°. article
prOpositif adjectival al (A1) ; 30
article possessif a 1. Funqiunile cele
normale §i originile acestor trei forme
feminine plurale ati fost deja desM-
tute cu ocasiunea singularului lor
a formelor masculine.
V. 8.78.A. '.2.8.Al.
Aci vom indica darA numai acei
diotismi, in cari femininul plural capeth
o individualitate aa qicOnd independinte,
ca i and ar fi un cuvint
a-parte, ba chiar une-ori nu functionOzA
ca faminin, ci pe deplin ca un neutru.
I°. Demonstrativul ale celles, celles-la"
: a) t ó t e alea=toute sorte de
choses" ; b) a 1 t e alea=paralysie".
a) AcAtandu'.11 pe emfaticul -a (v. 5.A)
§i intrebuintat intr'un mod absolut in
constructiune cu t 0 t e, ale insemnézA
In graiul familiar: fel de fel de lucr uri".
Basmul Iléna Simpna (Ispirescu,
Leg. 16) : Fata impOratului, cum audi
acésta, puse t O t e alea la cale pentru
drum..."
§i
i-
Jipescu, Opincaru p. 46 : La noi so
curnpOrA mai t 0 t e alea dna streini..."
Aprópe ace1ai sens are in construetiune
cu mult e, i chiar cu multe
d'alde:
Invata dantul, vistul si multe d'a 1 d e alea
;
far de vrel sA facl versurl, la pildA, dela
Pralea...
(Gr. Alexandrescu, Satira duhulul men)
Intr'un inteles mai restrins se construesce
cu partitivul d e, ca in uratia
din Transilvania :
o rnahramá
Mult mandrA si frumOsiti,
SA ne-o dap durondvdstra;
Fie §i de in,
S'o §terge mirele de vin;
Fie §i de bumbac,
Noë si d'alea ne plac...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 181)
V- 2.Alde.Tot.
Acolo pe unde nu se obicinuesce
forma A 1, bunA Oth in Moldova, in loc
de t O t e alea" se dice cu acela§I
sens tOte cele a" sail tóte ce 1 e";
de asemenea: m ult e c el e", m u 1te
d'alde cele" etc.
v. 1. Cele.
b) Cu emfaticul a i construindu-se
cu al t e, demonstrativul ale devine un
nume eufimistic al paralisiei".
De la Vrancea (B. Stefänescu), Sultanica
p. 29 : O suclOre rece ii brobona
fruntea, i in genuchi cum era,
ii acoperi fata cu aminda mftnele.
Alt e alea I-at luat luminele ; o cOtil
intunecOsll II impAejenesce ochii..."; apoi
mai jos p. 52 : apucath ca de
alt e alea, fArA sA deschidil gura, o
rupse la picior..." (cfr. p. 231).
Jipescu, Opincaru p. 79 : Tinell hirea,
hine, sA nu te dea in al t e alea
d'atata inAltare !.."
Intr'un alt pasagiu, P. 57, Jipescu
pune pe al t e halea in loc de t 6t
e