ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

655 3AL 656
v. 6 A. 1. Acel. Ahdl.
Gel ...
Al.
2.A1 (6.1), pron. demonstr. masc.; celui,
celui-la. Forma rustica in loc de tipicul
a c e 1. Dei corespunde femininului
a, la plural a 1 e , i dqi a dat nascere
articlului adjectival prepositiv a 1 , totqi
mai nici o data nu se aude in
graiu cu vocala clara : al, ci cu cea
obscura : d/, la plural di, saü aspirat:
hal, hal. Circuléza in Tera-Roman6sca
pi peste Carpatt
Doina muntenésca, :
Lasa la dracul a ife
0, hal cu nelcuta 'n vie:
Pin'or pasce a 1 e rate,
Nol s ne stringem in brate ;
Pina s'o usca ea fin,
Nol sa ne vedem de drum...
(G. D. Teodoroscu, Poes. pop. 342)
Proverbl din Anton Pann (I, 145 ;
III, 50, 51) :
Se plange i d/ de are, se plange §i
d/ de n'are ;
Pina .nu dá cu capul de pragul de
sus, nu vede pe dl de jos ;
Yulpea nu se sperie de al de se
lauda sOra, ci de a/ de mananca diminéta
In graiu, d/ se reduce une-ori la
simplul 1; de exemplu :
De la Vrancea (B. tefanescu), Sultanica
p. 14 : Da sa te feresca'l d e
s u s de gura satului §i de pizrna celor
vinovatf i rei . . . "
A. Pann, Mo Albu, I, 80 :
Nevasta'f vklOndu'l de a-casa, dus,
Alerga in data la'/ in dulap pus,
innabu§it...
DeschiclOnd 11 vede mort
Al, dl, hal, alaturi cu ac el i cel,
pot sa derive tOte din latinul e c c'i 1-
I u ra , dupa cum ast", 6st", häst",
tote d'o potriva deriva din latinul
flecc'istum" ; este insa nu mai putin
cu putinta derivatiunea separata a lui
al, dl, hdl, din latinul ell u m (= e n
illu in), care in Plant i in Terentit
ne intimpina functionand intocmai ca
ecc'illu m. Ba chiar mai curind din
latinul ellam decat din ecc'illa ra
se explica femininul roman a. In orice
cas, acosta forma se regasesce in
dialectul sicilian : a 11 u = eccolo, a 1 -
1 a = eccola, alli= eccoli (Traina).
v. 7.A 2.Acel. '.Al.'.Ala..Al.
3.A1, article masculin possessif. Se
prepune : 10 posesivului proprit qis ;
2° nume'rului ordinal ; 30 genitivului ;
avénd in aceste trei functiuni la plural
ai i corespunqend femininului- a
cu pluralul a 1 e. Apoi fara flexiune
§i fara motiune : 40 de 'naintea preposi
Vunii d e : a/-d e = certain, connu" ;
50 de 'naintea lui a 1 t : al-alt = l'au-
tre"; 6° in adverbul : o2/-alt a=
o-al-
-a 1 t a ensemble". Despre ultimele
trei functiuni vom ave a vorbi la o
parte.
v. Alde. Alt. Olaltd.
1°. De'naintea pronumelui posesiv,
cand nu'i precede un nume post-articulat
: acest boil este al met, ace§ti
cal sint a mei", dar : bou-1 met,
cai-i mei".
Act oltenesc din 1599 (Cuv. d. batr.
I, 88): cum au e i lä sat cu al lor
cuvantii..."
Moxa, 1620, p. 368 : imple-mi ce
ai fagMuitt de pune una feCort. alzY
mieu sa fie Chesaril ..."
Act moldovenesc din 1639 (A. I. R.
I, 93) : marturisescu cu acestu zapis
alu nostru "
Fara concordanta cu un nume, singularul
al meü, al toil etc. se 'Ate
intrebuinta substantival ; de ex. :
Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 100): Precum
pi
dumnezeescul Than Zlatoust zice :
de vei ura, ome, bunatatile lumii, vei