ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

383 ADD C 384
Adue-a-minte. v. A-minte.
l'Adaeere. V. '.Aduc.
2.Adaeere. v. 2'Aduc.
Adueere-a-minte V. A-minte.
1.Adueëthr, -Ore, adj. et subst.; qui
apporte, qui amene, qui conduit, porteur,
conducteur.
Cantemir, Ist. ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 40): Intai fost'au trebuit pre
cei ce aducatori §i pricinuitori galcevii
ar fi fost, fara nici a zabava dintru
mijlocul nostru sa-i firn scos..."
Dosoftelu, Liturgiar 1673, f. 11 a :
If svintia-ta e§ti aduccitoriula i adusu1I
i priimitoriulti i inpartatorinlil,
Hristoase Du mnedzaula nostru..."
Miron Costin, Letop. I p. 301 : pre
Stefan Parcalabul de Soroca Eat
dat
in sama unora de Hance§ti, caril se
tinea pre Mug Stefan* Paharnicul,
sal duca la Vasilie WO.; ce pentru
Lacomiea sa, aducdtorii, sa fie a lor ce
luas i ce maI era pre langa danSul,
Pat omorit pe cale..."
v. 1-Aduc. 1.Adus. 5.Adus.
2'Aduckor. v. 2. Aduc. 2. Adus.
Adue6t6re , S. f. ; t. de Gramm. :
guillemet. Vechlu termen gramatical,
format din aduc cu sensul de citez
cuvintele altuia". Radu Tempe,. 1797,
p. 216 : Aducdtdre sa pune la incepere
i la sfir§itul vorbil, a incheeturil
sau a periodulul, care sa aduce
din gura altuia." Diaconovici-Loga, 1822,
p. 13 : Aducdtore ( ...."), cuvintele
cele inchise intre aceste semne, cu ton
puternic i inalt le vadim". Mai putin
elegant e termenul : semnul aduc er
ii, cand aducem vorbele cul-va"
la Heliade, Gramm. 1828 p. 159.
v. 1.Aduc.
Aduleése (adulcit, adulcire), vb.; adoucir.
Cuvint a carui existinta trebui controlata
in gralu, saü cel putin in vechile
texturi. El corespunde pe deplin
medio-latinului addulcire = ital.
addolcire =span. adolcir etc.,
§i ne intimpina in Diqionarul romanogerman
al lui Budai-Delenu (Mss in
Mus. istor. din Bucuresci) : adulcescu,
versiissen, angehehm, vertraglich machen
; ad ul cit or In, Versiisser, versiissend,
vertraglich".
v. Dulce.
.Aduleitbr. V. Adulcesc.
Adalm. v. Adulmec.
Adalmec, adarmee (adulmecat, adurmecat
; adulmecare, adurmecare), vb.;
flairer, suivre a la piste, dOpister, pressen
tir.
Cu sensul propriü, adulmecare se
(lice de fiare saü alte animale, carl simt
prin miros pe vinatorul ce vine cu yintul
asupra lor" (Baronzi), safl mirosul
canilor in urmarirea vinatului" (L. M.),
oil in genere : odoratu investigo" (L.
B.); in sens. figurat, insemneza petrunderea
acelula care lute pricepe cursa
ce i se 'ntinde, primejdia ce '1 altepta,
uneltirile du§manesci ce i se pregatesc,
sail ori-ce este ascuns pentru o
minte obicinuitä.
In ambele sensuri, cel proprit 0 mai
ales cel figurat, cuvintul e des la Cantemir,
care'l intrebuinteza une-ori cu
multa eleganta; de exemplu :
Istoria ieroglifica (Mss. in Acad. Rom.
p. 57) : Atunce lupul cu chipuri filosofe§ti
i eremonii politice§ti inainte
adulmecdnd purciasa...
Ibid. p. 19 : lute iaste adulmacare'
adeverintii, unde a sufletului padmire
intealtul despre a sa o masura cineva..."