ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

441. AFINEZ 442
finitivul archaic merita de a fir é.
Nu exista nicairi in limbile romanice
o formatiune cu acelagi sens atat de
plastica. Ea ar trebui re'ntrodusa, in
literatura, mai ales in poesia, in loc
de prozaicul neologism eminent".
v. 1.0.A (p 28).
Pravila Moldov. 1646, f. 20 : cela
ce va vinde fenrul altuia sau robul
altuia sau fie pri ce omil, de va fi boiarin
sill bage in ocna ; Yarn, de va fi
sluga ce sa dzice om mai de kos ,
dental salt poarte de coadele cailort,
decii salt spandzure ; iara de va fi oma
defiria (ApDApiA), atunce sibi tae capula..."
La Nicolae Costin, aga cum s'a tiparit
(Letop. II, 113), in descrierea impOratului
Petru cel Mare : om de fire
intru tot", este o gre§ela a editiunii
in loc de : om
Mai adesea se intrebuintëza la comparativ.
Cantemir, Chron. 1, 326 : A poi [Constantin
cel Mare] au luat sotie pe Likinie
; ce Maximin, carele en Wile la
Asia vrand decat Constantin i decat
Likinie mai mare i m a i de-afire sa
oil
de-afire..."
arate, s'au sculat cu oaste gi au
intrat neprietenegte in Iliria..."
Acelagi, Divanul lumii 1698, f. 3 a,
vorbind despre Alexandru Machedon :
Au doara m a i di-afiria decat dinsul
ma voiu face ?.."
Ibid. f. SO b : ...precat socotesc ,
nici tu vei fi mai di-afiria sau mai
harnic decat a1aIi oameni..."
Ib. f. 102 b : ..... n1.1 sa m a i de-a-
firia decat iaste socotOsca g't cu degarta
rnandrie inflandu-sa sa sa mandresca..."
Cu -hi = -fi- :
Dosofteiu, Synaxar, 1683, Dec. 4 f.
198 a : a iubi nqtine sa's intaresca
cumu-1 spune mintia sa gi nu'§ tae a
sa voe, ce sa alba märsei spre une
osabite lucruri , a sa, 'mbraca m a I
de-ahiria (Nrctipa) decat altai
fratia..."
Acelagi, Paremiar, 1683, f. 94 b :
omula iaste pre lume fiinta m a I
de-ahiria, ace WI cugetatoriu i cuvan
taret"6 "
In Pentateucul Or4tian din 1581
(ap. Cipar, Princ. 195) cuvintul ne intimpina
cu sensul de vir" : era de-afire
Iosif de trei-dzeci de ani...", cela ce
se (lice astacli : m a r e de atatia ani".
La Romanil de peste Carpati acest
adjectiv se mai pastreza inca. Lexiconul
Budan, 170 : De' fire sail de a fire,
de fi sail de a fi, harnic, idoneus,
aptus, tauglich, schicklich".
Din adjectivul de-afire vechiul grain
formase substantivul abstract de-afirime
noblesse, majesté" :
Cantemir, Ist. ierogl. (Mss. in Acad.
Rom. p. 31) : Aga clan, Strutocamila,
precum panä acmu adevarat pasire au
fost, aé i de acmu inainte pasire a
fi vr6dnica iaste, i inca nu fiete-ce pasire,
ce agqi slavitä , laudata gi in
buni chezi luata, de vréme ce, deosebit
de défirimia (04mmimit) trupului
ce poarta, §i in basna veche va sa
sä zica c. oare-care evghenie in niamul
salt are..."
v. A-mirare. Fireg.
Afirlme (de-) v. Afire.
Afinèz (afinat, afinare), vb.; rarefier,
rendre mans épais ou moins solide.
A. intinde un corp, facendu'l mai
mare la vedere, dar frä a i se adauga
ce-va in materia sat in greutate. Este
in opositiune cu inde s.
Proverb :
0 cell ras6. §'afinatd,
0 dal cu virf O'n
desat
(A. Pann, III, 110)
Un car cu lemne este afinat, daca
lemnele sint suptiri off arlate astfel
Meat numai se pare ca. sint multe.
Afinez nu insemnéza nici o data,