ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

769 ALCATUE SC 770
Alcazi. (pl. Alcazesa), n. pr. m.; nom
d'une famille noble moldave. Astaqi
se clice mai des Alcaz. Ac6sta familia
e cunoscuta in Moldova din prima jumatate
a secolului XVIII, locuind atunci
in districtul Nemtului i fiind
incuscrita cu vechiul ném boieresc
Bant Intr'un act al mo§iei Aldeni
(Arch. Stat. din Buc.) din 1767
se mentioneza mai de multe ori Iordache
Alcazi (lurrtg4), cumnat cu Nicolae
Lipan i filu al sulgerului Constantin
dintr'o ffica a lui Ursache Banta§.
Sub vecheari forma Alcazi, de unde
mai tarclit s'a mutat tonul in Alccizi
s'apol s'a perdut finalul i acest nume
este de tot turcesc sat tataresc: A 1
kaz sat Al-qazi.
2. Arap. Turc. Turcul.
Al-ehtsle, a-cas,t.a, adj. num. ; quantième.
Forma barbatesca i§i acata mai
adesea pe emfaticul -a (v. 5*A): al-cdtelea.
Serva ca intrebare pentru a afla
locul sag rindul pe care'l tine ce-va
sat cine-va intre mai multe unitati
omogene, avénd drept respuns : al-doilea,
al-treilea, sag : a doua, a treia ;
de ex. : al-cdtelea al vorbit in adunare?
alOptelea; a-cdta casa ? a-treia.
Nici o data nu se intrebuinteza fara
articlu posesiv a 1. Simplul cat e le
n'are in grain o existinta
ci numal ca element constitutiv in adjectivul
al-cdtele adverbul a ' n c at
e 1 e. Formele flexionare cd-ccipt, ale
cdtele, indicate de Cihac (I, 47), sint
nurnal teoretice, dar nu se aud in
popor.
v. A'ncdtele. Cat.
Aleätuèse (alcatuire, alcatuit), vb. ;
cr6er, produire, former ; composer, arranger.
Dqi, fan, indoéla, cuvintul vine
d'a-dreptul din maghiarul alko tni
créer", totql derivatiunea din c at,
22,033
individualh,
propusa de Lexiconul Budan, e fOrte
ingeniOsa, r646mandu-se pe analogia yechlulul
italian qu ot are = componere,
ordinare", i nu este fail o bruma,
de adevör. Dintru'ntaiu alcdtuesc= a 1k
otni trebuia sä fi insemnand numal
creer", adeca scot la ivela ce-va not
privit ca o unitate, nu ca o adunare",
de exemplu :
Lui Adam l'a sa zidire Dumnedeii 1-a dáruit
A fi stApan preste t6te ce el le-an alcOtait...
(Zilot, Cron. p. 3)
si
deja mai tarqiii, pe terenul romanese,
se va fi nascut sensul de composer,
arranger", Necl impreuna mai
multe una cate una", pe care nu'l
are prototipul unguresc §i care pare
a se datori anume etimologiel poporape
dela al- c at, inlesnita prin unele
constructiuni ca :
Mira 41 era de tOr6, s'o veal cum o bantula,
Iscodirl n'ajunge 'n minte pe cate alcattaa...
(Beldiman, Tragod. v. 2497)
In alcdtuire, dupa cum s'a incetatenit
la noi prin etirnologia poporana,
fie-care din elementele constitutive ale
totului este al- c at el e fata, cu celel'alte,
adeca alccituesce cutare propor-
Vune numerica ; Mina Ora la Alexandri,
Ia§ii in 1844 : Vranii, call, slava
DomnuluIl alcatuesc cel mai mare n u-
m 6 r, nu V-at parasit nici o data obi-
ceiurile, nicI limba, nici portul...", unde
alcdtuesc este ca i cand am intreba :
al- cat el e este teranul intre
Romani ?"
I. Ca verb activ, alcdtuesc se pOte
traduce mai tot-d'a-una frantusesce prin
composer" i arranger".
a) Aldituesc composer", fie in sens
fisic, fie in cel intelectual, sinonim cu
intocmesc.
A. Odobescu, Mihnea-voda p. 37, vorbind
despre mazilia acestui principe
25