ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1071 A-MILJOC 1072
Dunare, este o metatesa din bulgarul
pladniamidi", paleo-slavic pladine",
literalmente jumatate ci = medius
dies".
In Buzeil (corn. Chiojdu-Basca) se
aude in loc de amiacli q I u a-j uma
tat e.
v. 3ArnaçZ1.
B.Amacji (art. amidcla), subst. 1., s. aralitcy
(art. amiaclul), subst. m.; midi ,
sud, un des quatre points cardinaux.
Partea spatiului numita in limba literara
de astali sud", opusa nordului,
care se chiama miaq i-n ô p t e. Cand
stain cu fata spre resaritul sOrelui,
amiacla e la drepta nOstra.
PArninturi despre andap, = die Siidlander"
(Dr. Polysu).
Calatoria Maicei Domnului, text circa
1550 (Cuv. d. Mtn II, 314) : patru
sutia de ingeri cu elu, o suta despre
rasarit u, alta suta despre apus u,
alta suta despre amiadzdclzi, alta suta
despre meadza-noapte..."; §itot
acolo (p. 322) intr'un singur pasagiu
cuviritul e scris in trei feluri : tunagigH,
miazm i magevi.
Silvestni, 1651, f. 169 b : m i az a-
-n oapte i amiazdzia tu ai
Dosofteiu, Synaxar 1683, 23 oct., f.
80 b : unghiulti despre apus era
viarde a ceriului, ca prajii ; Ian a r
sari tuiu I. ca trestiia ; iara m I a -
d z a-n oaptia ca sangele curatt; lara
amiadzddzul albil ca omntulii..."
Predia din sec. XVII (Cod. Mss,
miscell. al Bis. Sf. Nicolae din Brapv,
p. 190) : date fura noao patru eyagghelii,
derepce santil sthJpi acésté lumiei,
a §i lumé patru parti avandii :
rasaritult, apusul, miaza-
-noapte, amiazdze"..."
v. 1.2.Amiap.
Amigc1M.y. Migdal.
A-mija
.A-mijbtett,
(d') 1
(d')
A-
I scunsele. Mijotcd.
v . Ajumitul.
Amijése (amint, amijire), vb. ; s'assoupir,
avoir les yeux a demi ferm6s.
Amijesce cina-va and incepe a m o
t i, motaesce cand incepe a atipi,
atipesce cand incepe a ad orm I.
Semnul exterior al amijira este a
ochii nu sint inca inchi.Y, dar deja acoperiti
cu gene. Se qice mai mult m ij
e s c, färti prepositionalul a. Figurat,
qioa mijesce, adeca este cu ochii numai
pe jurnatate deschi§i, and vine
sOra §.1 cand vine diminêta.
Basmul Minta-cróta" (Sbiera, Pove§ti
p. 100) : ,,ét ctt incepe a inséra
; ea aprinde lumina i cOse necurmat;
cum numai ati amijit, pe boo
at sosit Minta-créta ..."
I. CrOnga, Stan Patitul (Cony. lit.
1877 p. 22): ajungOnd el in padure
pe cand s e amija d e i u a, a taet
lemne, a incarcat carul zdravan §i l'a
cetluit bine ..."
v. Adorm. Ajumitul. Appesc.
Mijesc.
A-mijibe, adv.; au milieu. Latinesce:
_
admedium locum. Celaceastaqi
se exprima prin locutiunea adverbiala
in mijloc sat la mijloc.
v. ". A (p. 40). Mijloc.
A-rang, adv. ; piteusement , a faire
pitiO. Se aude mai adesea in Oltenia.
... cand un om vede pe altul calare
pe un cal bun, il privesce a mild,
51
de pe fatal se 'Ate citi dorinta de
a aye i el un cal bun..." (Preut C.
Ionescu, Mehediq, c. 'i§escil de jos).
v. Mild.
A-miljbo.-17. "'A (p. 40).