ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

777 ALDAN 778
Cannabis femina" e de tot firesca. Foneticesce
romanul a 1 d A corespunde
perfect grecului ak9i, de unde apoi
At9-ceice pe aceai cale ca in alti
termeni botanici, de ex. nexaia din
xiexii. Pe cand in numele personal
Aide genul masculin este asigurat
prin aplicarea'i exclusiva, la barbati, in
privintl plantel termenul a 1 d a=a011
cra ferninin numai pina ce a trecut la
canepa. Acésta schimbare a genului,
care a necesitat acatarea unor sufixe
curat masculine, se justifica prin aceia
ca Romanii considera ca barbatesca
pe chanvre femelle" , intocmai
dupa cum o fac §1 alte popóre:
die dentschen Benennungen des mannlichen
und weiblichen Hanfes, Fimmel
und Maschel, sind lateinischen oder
italienischen Ursprungs, Fimmel = femella,
Maschel = masculus, freilich
mit umgekehrter Anwendung,
denn der Fimmel ist gerade der mannliche
Hanf, der aber weil er karzer
und schwacher ist, in der Vorstellung
des Volkes als der weibliche erschien"
(Hehn, Kulturpf1.3., 169). Intre romanul
aldan i grecul d29-ctia este dara
acela§1 report de gen ca intre germanul
der Fimmel" §i latinul femella"
(cfr. Grimm's Wrtb. III, 1638).
sr], mai adaugam acum ca grecului
(= sanscr. dh) e corelativ d aprOpe
in tOte limbile ario-europee numai intru
cat cuvintele sint congenere, caci
in cele imprumutate Romanul il preface
in t ca Italienii (eften= 081Pdg)
sail in f ca Slavil (logofët=2.oyo,94.02;),
de unde resultä ca intre aldan, adeca
a 1 d a, §i intre ce1,3aia = la312 trebuia
sa fi fost la mijloc, pentru ca sa pOta
fi imprumutata, o forma greca cu d
= §i o gasim in adevör tocmai in
vechiul dialect elenic din Macedonia, in
care se rostia : Ii2Aiii=0
davog=
3yevarog, 'ackoccr = atNia, Joiecr =
-8'44 Havchxdg =-- Hav[hxdg (Sturz, De
dial. Macedonica p. 31 ; Benfey's Orient,
II, 721), iar prin urmare : ladn=-
1a,977. Dela Grecii din Macedonia, termenul
a trecut ca imprumut la vecinil
Traci, §i de aci apoi ca mo§tenire
prin Dad la Romani, unde din alda
A lthaea cannabina" s'a nascut aldan
Cannabis femina".
II°. Aldan ----Ladanum.
Apr6pe tOte varietatile din genul plantel
Galeopsis" ofera Orecari asemenan
cu canepa. De aceia la Germani
ele 'Arta in genere numele de H an fnessel",
literalmente c anep a-urgica",
bar varietatea Galeopsis tetrahit" in
specie se chiama frantusesce chanvrin
saa chavr e-batard. Una dintre
varietqi, forte comuna in Romania
(Dr. Brandza, Prodr. 391), este Galeopsis
ladanu m", numita in vechea
terminologia botanica Lada nu in
segetum" (Nemnich), unguresce K e nderike"
adeca caneplora". Din
L a d an u m s'ar face rorthanesce aldan
prin acei41 metatesa iniial. ca in al
nostru catita" din serbul latita". Dar
acosta derivatiune, atat de simpla in
aparinta, se isbesce de o mare dificultate
fonetica : daca finalul a n nu este
un adaos posterior romanesc, ci un yechin
sufix mqtenit impreuna cu cuvintul
intreg, atunci el trebuia neap&
rat sa treca. la Romani ca -a n salt ca
-a ii, astfel ca din Lad an u m am ave
aldcin salt alddti, nici o data aldan,
dupa cum din Romanus" avem Roman"
§i din granum" grail".
Remane dara in piciore numal prima
ipotesa ; adeca :