ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

201 ACOLO 202
vechiu.1 acicea (acice, cicea, cice);
lingA acoleaacole colea
(c o le); lingA acolo col o.
Intre acolo i c olo este o umbrA
de deosebire logicA. Cand noi qicem :
Mel stA acolo sus", indicam in departare
un punct unde se aflA cutarele ;
cAnd qicem : el stA c o 1 o sus", intelegem
acea depArtare in genere , fArA
un punct anume.
Acolo, cu scurtatul c o 1 o, sint singurii
adverbi de timp, cari nici o data
nu'§i acatA pe emfaticul -a (v. 5.A). CAnd
are nevoe de intArire, acolo i§i asociazA
prepositiunea intr u. I)icénd : du-te
lute acolo", Doi ne rostini cu mai
multA dernonstrativitate cleat in :
du-te acolo", care la rindul seil e mai
precis decat : du-te 'n c o 1 o".
Silvestru, 1651, f. 257 b : Uncle mA
voiu duce de 'naintia duhului tAu? §i
de 'naintia fétei tale unde volu fugi ?
SA volu sui in ceriu, tu acolo e§ti; sa
voiu pogora, in iadti, acolo qt. SA al
lua arepile zorilort §i a§ lAcui in marginia
rnAriei, acolo incA mAna ta m'are
duce pre mine i derépta ta m'are
. ."
Dosofteiu, 1673, f. 39 a:
1121
acoperi-md, in cdmar'adincd;
S6. flu Mx& ténad, mi'l sui pre stincd;
Acolo pizmai1 n'or putia sd.'m strice:..
Cod. Mss. miscell. saec. XVII al
Bis. Sf. Nicolae din Bralov, p. 596 :
aci c6 veri semAna markini cu
rAsul §i cu glumele ; acolo veri secera
lacrAme §i plAngere..."
Jarnik-BArsanu, Transilv. 38 :
Cant& cucu 'n par de vie,
S'aco10 este-o chihe
Cu mussatã i tämde :
Dragu meii acolo scrie,
Si cdnd scrie m6 mangle...
Ibid. 314 :
$i m6 scdte panIa Tisk
C'acolo 'I tabara 'ntinsh,
Tacolo sub fagil mid
Sint morminte de volnici,
Care s'ail dus dup'ai el...
o naratiune terAnéscA din Ialomita :
A-sdrA m'am intalnit cu niqte Omeni
care gre§iserA drurnu la CAlAra§i, §i
le-am arAtat eü drumu i n t r'acolo,
si
lor le-a pArut grozav do ghine cA ne-am
intAlnit cu toti, cA aminteri ar hi urnblat
tOtA, nOptea orbocaind..." (T. Theodorescu,
corn. Lup§dnu).
Romanul acolo represintA pe latinul
-vulgar ec c u'i 11 o c (=e c u'll o c), des-
pArtindu-se astfel de ital. colA, span.
accullA, portug. acolA, earl tote derivA
din : eccu'illac (=ecu'llac). In macedorornAna
se 'lice : acolô V ado, mai avOnd
§i o formA scurtata, : cul b=c ol O.
Variantul macedo-romAxi acloci presupune
un prototip latin : e c c u'i llo cc e.
In daco-romana, o formA scAcluta aculit
ne intirnpinA in Legenda lui Avram
circa 1600 (Cuv. d. batr. II, 193) :
»" dus la prdstolul heruvimilor, aculu
amu mira-se toate silele ceriului de Avram.
. ."; apoi in Banat : poporul rostesce
pe a-locuri acoo in loc de acolo"
(D. Receanu, Lugq, corn. Bucova).
In istriano-romana acolo a despArut,
ca i a cole a, remanend numai scurtatele
: c o 1 o, c o 1 e a. E curios cA la
noi, .fAra, sa fi fost in pericol de a se
perde, strAbunul acolo a sustinut luptA
contra sinonimului slavic taint", care
se incerca cu ori-ce pret a'l inlocui in
limba oficialA. A§a intr'un zapis moldovenesc
din 1612 (A. I. R. I, 71),
de§i sells de terani, totu§i ne intimpinA
: ... in tocmala nostra au fostu
Toder Buzdug din SAlAvestre i BAlo§
ot .tam i Ghiorghe de acolo §i Bogdan
ot tam i poppa Mateiu o t
t a m..." Trel t a m la un singur acolo!
v. Aci. Ada. Acicea. Acilea.
Acolea. Aice. Colea. Colo...