ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

939 ALUN 940
Coresi, Omi liar 1580 quatern. XXXII
p. 4: prespre putinü dupa ace% plange-vor
i i de alt lor lipsi-se-vor, ca
camatniciia oare-ce uin aluati vechiu
iaste §i, vare-unde sa cade, necuratie
lucreza..."
Dosofteiu, Paremiar 1683 f. 78 a :
alb, lesne cum soagema noi pita din
aloat i de-acil o i coacemil de ni-i
de satau vieii, aia lesne svintia-sa
ne-au framantatt din hitt i ne-au
sopta §i ne-au insufletatti..."
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 26): precum aluatul mic intr'o
covata mare toata framantatura
dospe§te, aa un om
rau..."
Ibid. p. 237 : bucateoa aluatului la
toata covata destul iaste, 0 din scantee
mica mare pojar a sa aVta poate..."
Macedo-romanesce aluatlu ce se pastreza
pentru a face not aluat se chiama
a pr umt u, iar aluatlu cel not se
numesce vini t." (M. luta, Cru§ova).
Deminutivul din aluat este a 1 u ate
1, dupa cum se numesce in muntii
Némtului i o planta care cresce cu
doe frunqe in doe paqi" (I. Selagenu,
corn. Hangu), probabilmente o varietate
de Ophrys", frantusesce double-feuille",
ital. bifoglio", germ. Zweiblatt"
etc., de0 nu ne putem rosti cu
sigura n ta.
In loc de aluatel se 'lice i a 1 o-
DicVonar Mss. circa 1670 (Col. 1. Tr.
1883 p. 423):
Aludzesk. Puerasco.
Aludzit."
7) A aludzi, aludzit, se (lice pe la noi
unul om sat unei vite ce 0-a perdut
din minte, de ex.: a aludzit, nu mai
e cine a fost, vorbesce sat face copilaril..."
(S. Liuba, Banat, c. Maidan).
Din serbul 1 u dit i-s e sich narrisch
stellen", lud narrisch, thöricht,
unreif" (Karadlie), prin prepositionalul
a = lat. a d.
v. Agrdesc. Lud. Zelud.
Alulu ? Ne intimpina in Dictionarul
Mss. romano-latin din Banat circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 423): alulu; dar
fara nici o explicatiune, alaturi cu
alum a t, lasat éra0 fara traducere.
Alumat P v. Alulu. Nu credem sa
alba vre-o legatura cu macedo-rornanul
alumache branche", care
este albanesul AjoiltazjE (Hahn).
1' Alun (plur. alunO, s. m. ; t. de
Botan. : noisetier, , coudrier, Coryllus
t e 1, ca in Dictionarul Mss. Banat&
circa 1700 (Col. 1. Tr. 1883 p. 423).
v. Cocd. Pldmadd.
avellana. Copacel din familia celor cu
rOde acoperite cu po§ghita.
A. Odobescu, D6mna Chiajna p. 88 :
... acolo salciea pletosa, socul mirositor,
alunif rnlädiV, artaril..."
Alunul ocupa unul din locurile cele
mai importante in mitologia nOstra
,A1ua01, s. m. ; dimin. d' alua t.
v. Aluat.
poporana.
Un tinër aprins de iubire (lice Alexandri
(Foes. pop. 2.9)- e fermecat de
Alafttèl, s. m. ; t. de Botan.
v. Aluat.
Alupse (alup, aluclire), vb. ; faire
vre-o baba Clonta ce I-a facut cu ulcica.
Acel nenorocit este expus a incaleca
pe o prajina 0 a se duce prin
vazduh dupa glasul fermecatOrei care,
des enfantillages, des puerilites; tomber batend cu o vorguta de alun peste o
en enfance. Provincialism banatenesc, ulcica din vatra, chiama necontenit pe
destul de vechiu. Se rostesce cu V=dz. Iubitul ei.. ."