ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

95 ABUR 96
cea-bubt, buba sciuta de toti, buba
xcre4oxiv. Asemenea tercire Romanul
o resimte numai dOra de 'naintea epilepsiei
, pe care de aceia o §i numesce
in ace1a§1 fel: a-bOla saü a-nevoe.
v. TA. 2 A-nevoe. Bubd. --. Bubd
negrci. Dalae.
A-bimh (de-), adv.; a bon presage.
Cand qicem : nu'V e folositor, afirmarn ;
qicOnd insa : nu'ti e a-bund, exprimam
o parere, o presupunere, o banuela,
dar fondul este ace1a§1.
Substantivul latin bonum, pyin pluralul
sea bona, a trecut la Romani din
neutru in feminin : buna, fara a se
confunda cu adjectivul proprig : buna
bonne" sail cu adjectivul substantivat
: buna grand'mère". Peste Carpatf
se (lice adesea : a face ce-va c u
buna" in inteles de : placidis mediis"
(Lex. Bud.). Pasagiul din Sallustia (Cat.
1X) : jus bonumque apud eos non
legibus magis quam natura valebat"
s'ar puté traduce romanesce : ei trt-
Taü drept §i cu buna, nu de frica legilor,
ci din fire".
In unire cu prepositiunea de. prevestire
a, acest bund devine adverb cu
sensul de : animus praesagit b o n a",
'far dupa negaVune : animus praesagit
mala", ca intr'un vers din Statig. Intrebuintarea
negativa e cea mai desti.
... nu e a-bund copilulur ca tot
plange ; nu'V e a-bund cIt te scoll nóptea
i nu dai pace altora sa derma ;
atata ris sa dea Dumneqeil sa ye fie
a-bund (L. M. I, 236).
... yhisai as'noapte un pustiii c16
yhis urit scuipati-ve 'n sin §1 hie
departe d'ast loc! Din asta, nu mi-e
a-hund. Tema mi-e cIt m'oiu prapadi..."
(Jipescu, Prahova, Valenii-de-munte.)
Din tOte cuvintele cu prepositianea
de prevestire a, precum : a bine, a reg,
a mOrte, a seceta etc., a-bund este
singarul care '§i mai asociaza une-ori
intr'un mod arbitrar pe d e, caci din
causa pré-rarei intrebuintari a substantivului
separat buna natura prepositionala
a lui a in a-bund nu se mai
simte, find tractat intocmai ca a in
abia = de-abia, incat forte corect s'ar
pute scrie intr'una: abund.
Aspru cu Romanu tOu §i bland cu
lepra! Bine 't) §ade ! De ti-ar hi d' a-
/fund numa... (Jip., Valenii-de-munte).
.Bucuria ce avea, nu era d' abund =
nu'i prevestia sfir§it favorabil."
(Costinescu, Vocab. 7).
v. 13A. 2 Bund.
lAbar (plur. aburi), subst. masc. ;
vapeur. Se pronunta de asemenea :
ahoy, apoi abure i abore ; articulat
insa poporul qice numai aborul saü
ahnrul, nici o data : aburele sag aborele.
... aburi es din apa ce incepe a da
in fiert ; caldura sOrelui scóte (churl din
lacuri, fiuri, mare; ceta §.1 negura nu
slat decat de§1 abun; nuorii Inca se
forméza din cthurii, sco§i prin caldura
sOrelui din apele pamintului; plOia
flu
roua se nasc tot din aburd scql din
sinul pamintului , car) reciti se fac
Or4i ap6, ; prin cMdur6, mare nu numai
apa, ci i cele mai solide corpuri,
cum metalele de exemplu, se pot preface
in aburi" (L. M.).
In enumeratiunea de mai sus, lipsesce
aburul vin ului :
... §i apoi cand aburif, vinului i ociiii
cra§maresei aü produs efectul lor,
incep horele, risurile, tropotele..."
(C. Negruzzi, ScrisOrea XXVIII)
Mai lipsesce cthurul cal ului:
... calul era numai spuma ; mu§chii
i se intinsesera ca córda unui arc, §i
ahuri grql Niel din el..."
(Id., Alergare, 3:)).
Apol resuflarea se chiama de. aseinenea
abur (Polysu).