ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

361 AD ORM 362
Costachi Negruzzi , ScrisOrea VII :
... de multe on '''. in biserica li se intampla
s ackcrmc i sa horaesca cand
era mai frumos. ."
De aci ocara : adormitule cand e
vorba de cine-va fr spor la lucru,
de un om care : ado'rme in pici Or e.
Vocabularul lui Costinescu (I, 15) aduce
cu ace1a§1 sens : a adormi p e
ta ciun I, a mqmoli, a nu cauta cu
ingrijire de un lucru", alaturandu'l cu
locutiunea francesa : s'endormir sur
le rOti".
Intre adorm i pi r otes c exista to-
tui o deosebire : cine-va piro t es ce
numal de slabiciune, de bOla, de o patima
cronica, de care p6te sa, se vindece,
pe cand adormire, rare-ori patologica,
este in principiti un fenomen
curat fisiologic.
Un al treilea sinonim e: ar o m es c,
care insa precum vom vede la locul
set imp1ic tot-d'a-una un inceput de
vis sat de ilusiune optica.
Intr'un sens figurat, adorm e sinonim
i cu alin: a adormi o durere,
o suferinta, o temere, o grija.
Inteo doina din Transilvania, o copith
adorme do rul pentru lubitul set:
Dorul lul e mare domn ;
Sera cand 11 vine somn
Trebue se, et adorm,
Diminéta siel trezesc,
Poste oi sa'l gluglulesc...
(Jarnik-Bärsanu, p. 126)
Gr. Alexandrescu, Un ces e... :
A Idace
'n este, lume ce-va putea fi 'n stare
S'a 1 i n e, si alórmd un chin sfisiitor...
Cost. Negruzzi, 0 alergare de cal, II:
fiinta ticalOsa ce sint ! adormiam p e
IAA dej d ea fagaduintelor lin"; visam fericirea
in bratele ce erat sa me vinda"...
De aci adorm se aplica fOrte des la
m ó r t e, mai ales cand ea este lint
ttita, venind Ore-cum pe nesimtite.
Moia, 1620, p. 362 : pentru ca era
bunt i rnilostivü, lui i fu moarte ca
unt somml de adurmire. . ."
Dosoftelu, 1673, f. 6 a :
tare eu cu pace bun&
Vol adormi de preune,
Si cind din lume mil duce
...
Ma vel odihni cu dulce
sat ibid. f. 19 b :
Se nu adorm in somnul de a d6a moarte...
Dosoftelu, 1680, ps. XII: ca nu andva
sa adorm intru moarte..." ; Coresi,
1577 : sa nu candti-va adormu in
moarte..." ; Silvestru, 1651 : ca sä nu
adormu in moarte...", unde grecesce :
p,11
7VOT V 71 V cti w Eig -advccuov.
Cost. Negruzzi, ScrisOrea XI : MOrtea!
Numele el infioreza pre cel bogat,
pre cel care lumea nu'l incapea... Saracul
insa, privindu-o ca o odihna dupa
o qi de munca, adórme In lini§te..."
Numai exceptional se ap1ic adormire
la o m6rte care nu e tocmaI lini§tita
:
Moxa, 1620, p. 846 : adurmi Adamti
somnul celt amarti, incepatura
rier .."
0 aplicatiune de tot poporana a adormiril
catra mOrte este : a adormi
somnul tater.
A. Pann, MotAlbu, I, 4 :
Noroc ce, nu fuse ape, ci un put. nesipos, sec,
Sapat neisprevit ince, dar puteam sä me innec
;
Niel n'au fost ghizdurl sait lemne de care se,
me lovesc,
O adormiam somnul tati, se nu me
mal pomenesc...
Latinesce add o r mir e era o vorba
mai mult poporana in loc de clasicul
obdormire". Vechiu italian addor -
m i r e, proverytal i vechiu spaniol a -
dor,
cade-
mi r, a durmir (Cihac). Existh,
§i'n vechea francesa, dar numai reflexiv
: Il faisoit elz doner bevrajes por
loquel s' a dor m oit matin..." (Godefroi).