ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

661 ALA-BALA 662
Cu sema in substratul tracie al Romanilor,
dupa, cum se va intrevedé
mai jos la cuvintul alt.
v. 8'A 9Ai. 1o4 Ale.
§.1 mai jos P. 68 : Bietu Dumitru
Lupu, premar döla Buclumu, sa nu'l
mai melt, ovioru lui, ala Ruman !..."
Cu partitivul d e , d'akt = din tr e
aceia.
A. Pann, Mo§ Albu, II, 54 :
Stan era un tanar d'aia, care tralul Ii
placea,
band cti unul, dad cu altul s'aduna §i
petrecea...
In unele locuri, articlul post-positiv
al substantivului ce precede se contrage
in graiu cu ala ; de exemplu in Teleorman
: nebun'a/a =--- nebunul d/a" (I.
Stanescu, cora. Odaia).
Posedend mai multe forme, poporul
utiliseza une-ori varietatea lor intr'un
1.A1a, pron. demonstr. masc. ; celui,
celuita. Compus din al (v. 2Al i emfaticul
-a (v. 5A.). La plural aia, la
genitivo-dativ aluza, alora. Forma, rustica
pentru tipicul acel a. Se rostesce
mai mult : dla, diula, a, alora,
sat aspirat : hdla etc. Corespunde femininului
a I a , plural al e a. Circuléza
mai ales in Tera-Romanesca §i peste
Carpati.
Balada Antofita :
Dar la masa ce manca?
Numal pesco §i morun,
C'am audit d'un batran
O'ala e pesce mal bun ...
(Vulpianu, Text p. 13).
mod fOrte estetic. A§a, buna, era, teranul
din Prahova (lice : c'o hi a§a,
ba assa, ba pe dincolo, i§1 d cu parerea
§.1 häla k45i. d/a..." (Jipescu, p. 102).
Jipescu, Opincaru p. 52 : Cin' sä v. Ahdla. 1'2.3Aia. 2.111.
lasa greii, mole i tramindaa, ala a§a
more " ; §i mai jos p. 56 : Cine
ti-o vorbi verde, curat, ala e ce-va de
2.11a. v. 'Al.
capu lui "
Uratia de nunta, dupa cum se rostesce
in Falciiu: cul ni se va al-Ma
de sfetnic imparatesc, alula numai sh'i
vorbim . . ." (G. D. Teodorescu, roes.
pop. p. 163).
Ala-bMa, subst. collect. invar.; tripotage,
melange, tutti-frutti. Une-ori
se aude aspirat: hala-bala (§ainen u,
Elem. turc. p. 8).
De la Vrancea (B. Stefanescu), Sultanica
p. 92 : Domnita, ce mai ala-
Proverb despre cel ce fagaduesc :
Caprelor, mugurul ala vol o san mancati"
(Panu, III, 118).
bala cu lumea de pe tarimul vostru ?
Nu se mai cern ?..."
Jipescu, Opincaru p. 142 : Intrand
Muntenesce vorba ?flute, adica fara
numele acelula ce a spus'o, insemnéza
proverb.
Vorba dluia : pe mine cati cainl
m'aa lätrat, toti afl turbat . . . " (Ibid.
III, 106).
v. picakt. picatdre.
Exclamatiunea ala Ruman" e sino-
törami la negutator in pravaliie, qice:
sa bile de bine logofete, sail : noroc,
jupane !
Noroc s dea Dumnelleti nea Piryule
! II respund baieti din pravaliie
or stapanu.
Da ce mai ala bala pé la dum-
17
né-vestra?nim
cu : Roman verde, om desghie- 17Ieca, pace, sänätate ! Mal venitat,
cine-va de§tept §i indrasnet. ram §i nol pö la ora§..."
Jipescu, Opincaru P. 61 : Ala Ru- Basmul Balaurul cel cu §épte ca
man, hine ! Véclut'ai ce dete din lel ? " pete" (Ispirescu, Legende p. 202) : Pasa