ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1043 -AME 1044
Dumnezeu sfänta evanghelie In limba
pre card graescil oamenii, sa puternil
inteldge noi mi§elam e"; ce folosu e
lor ddca popa gralate in limba striina
Rumanilor , sarbd§te , de nu ine1egü,
sail pre alta limba co nu vor intelége
ascultatorii? cumil zice Pavel Apostolt
catra Corintdni 155 zice : aa i voi
candil cu limbi grrtii, d'unde nu dati
uin cuvantil adeveratt, curnil poate inteldge
ornti ce e grait? fi-va amu de yeti
gal in vantil ? dein care invätatura sa
invdte mie1ame in ce chipil trebuia§te
a cinsti pre Dumnezeu, i cine
e Dumnezeu, i noi creVnii slugile
lui in ce chipii putemil face i viia, dupa
voia i lasata lui, §i in ce putemt sfinti
numele lui ; aicd trebuiVe cum popa
sa fie Vutoriu cartilor,, a§a va put.d
invata pre mi§elam e..." Romanul
mi§el" fiind latinul misellus", vechiul
nostru m i §e lame corespunde unui
italian misellame multi mi§ei". Sufixul
-a m e n are aci, ca §i'n voini
nic am e, acel sens colectival de o natura
rornanica specifica, , pe care in
devrt II vom cauta la Latini in miseramen
§i'n alte formatiuni analdge. tns
printr'o singura vorba ca m i §el a m e,
fie ea cat de cldsa in circulatiune, dar
in care ideia de rnultime" nu este cea
esentialä, sufixul -a m e n n'ar fi capötat
nici o data in limba romana o misiune
colectivala atat de pronuntata, incat
poporul adauge chiar la slavicul
voinic" in voinicam e. Este invederat
dara ca Romanil cata sa fi avut un
nurn6r insemnat de cuvinte cu -ame ,
de ex. : osame multe Ose", vitame
multe vite", ter aname multi tërani",
p or came multi porci" etc.,
intocmai precum le ail Italienil saü
Spaniolii.
v. Mifelame.
In Banat acest sufix traia in gura
poporului pina la secolul XVIII. Dictio-
narul Mss. dela Lugq circa 1670 (Mss.
in Bibl. Univers. din Buda-Pesta) ne da :
H ei duk am e. Hajdones.
L o tram e. Latro nes.
P rostam e. Rustici ."
Pina astaT acest sufix traesce la
Macedo-rornani , dei materialul lexicografic
adunat de Kavalliotis §i de Da-
Mil nu ne ofera nici o urma de colectivalul
-ame , precum nici gramatica
lui Bojadschi. In Mostre de Petrescu
(I, 48) :
liiá §iiac dela orfanlie,
se cluse Pirlep la o duviane
si se astirnA la croidre,
tea sl '1 ccisft cuparane,
tea sl 'I vinda ti Bairame,
pe la Tura si la do mn ame
tea sl plaldsca, la orfaniie...
ceia ce se traduce :
luä postav de om s'arac,
se dose in PArlep la prtvalia
si se puse la croire,
ca sa 'I facã gheb6.,
ca sa, '1 vinclá la Bairame,
pe la Turd.' Qi la domni,
ca S platesca la sArácia...
In aceiNi colectiune, p. 120-21, gasim
un pasagiil din balada ndstra despre
me§terul Manole" :
Ca sä 'ml fadicati
Aicl sb, 'ml durati
Manastire naltä
Cum n'a maI fost altá,
Ca v'ohl
da averi,
V'oit" face b o er 1...
tradus macedo-romanesce :
Tea sa. 'n1 analtati
Adce sá 'nI addrati
Monastir analtu
Cum nu mal fu altu,
Ca va sa va daf aver1,
Va sã v6, fac domname....
Apoi in nota dela p. 153 editorul
ne spune ca : d om name insemndza
donmii, domnitori straini, boeril turcesci".