ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

553 AIDOMA 554
de matasAria aidoma celeia ce cauta
irnp6ratul §i t o cm ai atat cat ii
trebuia..."
Forma cea mai veche in texturi este
avidoma.
Cantemir, Chron. II, 151, despre
nesce plastografi: Leon de acésta instiintandu-sa,
au poroncit logofetilor
ml sa inpotrivasca slova Sfantului
Ioann, caril slova avidoma potrivind..."
In Moldova pina astaqi predomnesce
forma avidoma.
Alexandri, Ia01 in carnaval, act I
sc. 2: par'cal v601 avidoma 'acum
alergand pe ulii cu colfuri de bartie
pollita..."
Tot In Moldova insa, se mai aud §i
forme provinciale: aghidoma, agicloma
agiuduma.
0 povestire teranOsca din Tutova :
Stafia qice-ca este umbra luata de
zidari, cand fac vre- o cladire sail
beciu, a unui om care qice-ca nu mai
traesce dela luarea umbrei decat 40
de qile, dupa care timp murind, iese
aghidoma in locul uncle 1-ail luat umbra
i chinuesce pe cel cari s'ar duce
acolo nOptea..." (P. Mohor, corn. Puescii).
Naratiune teranésca din districtul
Ia§ilor: dracu uniori si arata cal,
pore, ogar, epuri, mata, lup; dar el
agiuduma ilin chipnl omului §i'l negru
ca pacura, cu cOrni, cu chelea
gold,
cu coda 0 arichi..." (Preot A.
Bottez, corn. ipotele).
Agidoma vrea sa qica aieve a,
intocm ai... ((1 Gavrilitanu, Mint,
corn. Galu).
In fine, in balada Juganii", a§a cum
se canta pe la Braila:
O muma juganilor
Erea fruntea cailor,
ScAparea halducilor,
Icloma nälucelor...
(G. D. Teedereseu, Poes. pop. 691)
unde editorul observa in nota: idoma,
aferesä din aidoma = intocmai Ca,
identic eu, aretand asemënarea perfecth".
Forma idoma aferetica nu este, dupa
cum nici aidoma nu e protetic, caci
initialul a- (=lat. ad) nu apartine tulpinei
cuvintului, la care se adauge numai
ca un fel de intarire, ca i 'n
a-semenea" sail a-ievea ". Finalul
-oma, pe de alta parte, se descompune
in emfaticul -a, ca in acurn-a", asemene-a,
aieve-a, atat-a etc. (v. 5A) 0 in
acelNi sufix -omd cu functiune superlativaln,
care mai figurèza in alti doi
adverbi rornanesci: avalma" (vechiu :
avaloma) §i hojma" (vechiu hojoma),
cel de'ntMu insemnand: to ut-h-fait
ensemble", iar cel-l'alt: tr *es- frOquemrnent",
un sufix inrudit cu superlativul
latin archaic - urn u s (clasic
-imus) in : minurnus (= minimus), infumus
(= infimus), decumus (= decimus)
etc. La Romani insä acest sufix
nu p6te fi latin, de Ora ce nu e
latin nici unul din cei trei adverbi.
Cand separam darn, prefixul a- §i sufixul
-omd, ne remane tulpina cea sem-
nificativa -vid-, pe care deja Laurian §i
Maxim s'ail incercat s'o apropie de grecul
6:Nog aspect, visage, espOce, fawn",
corespunptor litvanului veidas"
slavicului vidh", de care la rindul set
l'a apropiat Cihac. Gratia sufixului -oma,
pe care cu sensul superlatival nu '1
all nici Slavii, nici Grecii, romanul
avidoma insernnOza : intocmai aceia0
f a tO,, intocmai ace1a§1 f el, intocmal
acelall aspect", ipsissirne". Fiind-ca
Romanil pe avidoma nu'l ail din latina,
fiind-ca nu'l all nici dela Greci
sail dela Slavi, i fiind-ca totql el
este invederat o forrnatiune ario - europea,
atunci nu cum-va sa fie la noi
un rest dacic?
v. 5.A. Abeg. Abur. 2.-Ac.