ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

279 AD.A.13 280
Intr'un sens analog de blastem, la
Costachi Negruzzi (ed. 1857 p. 177) :
Nici ura, nici amorul, nicl lumea 'nselAtOro
Ce ne'ncetat m'adapd cu ffere i venin,
Nu pot sA fad, altA deal sA m omOre...
Nu atat de exclusive sint vechile
texturi, in cari addp se aplica forte
des §i la Omeni, cu sensul de : stimp6r
setea".
Pravila Moldov. 1646, f. 20 : ada-
patorile ce s'au fãcutti sa s adape 01-
Cugetari in óra mortii, circa 1550
(Cuv. d. Mtn II, 453) : au doara ni
rniluitt veun seracu, sau ai dat mancare
nmandzilor, sau ai addpatu vr'un
setosu... ?"
Moxa, 1620, P. 369 : beu §i eld p6harul
ce addpa pre alalti..."
Coresi, Omiliar 1580, quatern. II p.
16: flamanzii amu, §i datu-niff-atimain- care; insetopi §i adapatu-m'ati..."
In loc de a doua persOna, plurala
[voi] adripardp", dupa, cum se (lice as-
ta4I,
texturile cele mai vechi ne dati
nu o data pe [voi] addpat", buna-óra
tot la Coresi 1580, quat. II p. 10 :
. . . flamanzii
si'ma dédet manesurivi
enim,
et dedistis mihi
care, inseto§ai
Ina addpatii...
i manducare; siti-
vi, et dedi stis
mihi bibere...
Noul Testament din 1648 se sfiesce
deja a pune pe arhaicul adcipat", inlocuindu'l
prin : mi ai dat beutura".
II°. Dupa cum ornul ii adapd vitele
sat pe sine§i, dand a p a, tot a§a, el
'Ate sa adape painintul, stropindu'l sau
udandu'l, de unde vine vechea locutiune
proverbiala : a dapat din doi gradi-
nari", cand era vorba de o femee cu mai
multi barbati, de ex :
Moxa , 1620, p. 397 : Zoia inparatesa
pururia pohtiia sa se chéme
maica a flu nhLscutf den trupulti ei ;
d6cii se addpa den doi gradinari
ca unt pometii; unu'lchema
Costantint Monaman..."
Figurat :
Dar Românii, fif al celor ce'n vechime se
luptara,
Cu sudorl addp pAmintul, castig hrana
in durerf ;
Sint plugarl...
(Gr. Alexandrescu, Tismana).
Cea mai spornica addpare a pamintultif
nu vine insa dela om, ci din ploi
riuri.
Dosofteiu, 1673, f. 101 a :
Dimindta cind es tu, da radza
5,i de tine cina sA 'mfrAmsadzA,
De tine pamintul shi. adapd
§i de bisug nime nu sA scapd,
CA paraul tail DumnedzAii varsa,
De satAii gatin tuturor masa,
Brazdele pamintuluf le 'mbata,
Sä roddscA siacere bogatA
Coresi, Omiliar, 1580, quatern. VI p.
9 : de nu se-ara addpa pamantulii de
multe ori cu ploala ce de§tinge dein
ceriu, n'ara fi rasarita erbi i sa cresca
sä faca seminte intru lab i s. dé
rodt..."
mai multh
De aci érV figurat :
a) adapare prin credinta :
Calaoria la 'fad a Maicei Domnului,
text circa 1550 (Cuv. d. batr. II, 834):
mult au hulitu pré slujitorii bésereciloru,
lara, dintr'anse se-au addpatu
slugile lu Dumnezeu..."
b) adapare prin sciinta :
Moxa, 1620, p. 345 : de pururia inseto§ezi
cu mentia ca sa afli invatatura
cartilor i dentr'anse cu duloqa
sa te addpi.. ."
Zilot, Cron. p. 1 : Unii parte bisericésca
preoti, duhovnici vestiV, clirici
la scaunul Mitropoliei terei ale§i; altil,
dascall slavoni i rumani ; §i mai toti
ackipap Ore-§1-ce §i de latinesca i de
grecOsca..."