ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

697 2.ATU 598
este -a lia, nu -an ea, prob c i 'n
Banat, unde grupul -ni- nu se mOiä,
se clice: Mlae, mandrae, nu: balanie
sat mandranie. Ce-va mai mult ; la
Valachil" din Moravia, earl sint sla-
visati
deja cel putin de vr'o dud se-
coil, unul dintre epitetele desmierdatOre
ale vacii este : brezda (Kulda,
Moravsk6 narodrif povOry, Praha, 1874,
t. 1 p. 17).
Intre vechile nurniri personale femeesci
: V1Mae, Vilae, Stanae etc. 0
localitate de peste Olt : Negrae (Cuv.
d. Mtn 1, 244). Ace1a§1 sufix -ae ne
mai intimpina in unii termeni mitologici
: brezae, nabadae cu deminutivul
nabäda I c a, dragae cu deminutivul dra-
gale a etc.
In marea majoritate a casurilor,,
functiunea sufixului -aiu, lar mai cu
deosebire a femininului -ae, este intensiva,
ulna menita a da mai multa
intindere notiunii cuprinse in tulpina
cuvintului. AcOsta se invedereza pe
deplin in vorbe Ca: potae, vapae, bobotae,
palalae, flacarae; dar se pOte
recunOsce i 'n: putregaiu, mucegaiu,
l
batae ; precum i 'n epitetele : man-
drae, murgae etc. In adev6r, putregaiu"
e ce-va de tot putred", flacarae"
este o flacara mai mare", murgae"
o vaca mai murga ", §i a§a
inainte.
Pe romanul feminin -ae e peste putinta
a'l desparti de sufixul romanic
colectival -a 1 i a, cu care se §i iden-
Men. nu numal prin vorbe intregi ea:
batae = fr. bata i 11 e (it. battagli a,
sp. bata 1 1 a etc.) sat maruntae --= it.
minut agli a., dar i prin sinonimi
ca : potae = fr. can aille (it. canagli
a, sp. can a 1 1 a) sail macedo-
romanul: carlarte ----- fr. lira aill e.
De aceia, este de cregut ca neutrul
-aiu, rar i putin caracteristic, s'a nascut
pe calea analogica din femininul
-ae, ca i italienesce in bagaglio" din
bagaglia".
0 vorba curat romanica: rnerae, cu
sensul de pustit mer et," din latinul
merus", trecOnd dela Romani la
Serbi, s'a pastrat la diniT, de0 s'a
perdut la not Tot de origine romanOsca
trebui sa fie sufixul colectival
-ae in serbul : domaia patria", strkeia
crengi", peraia peri de pore" etc.
V. -etia. -siu. -uiu.
2.Aru. ( plur. diun), s. n. ; t. de
Botan.: Allium sativum, ail commun.
Macedo-romanesce alir (plur. allie) =lat.
allium sat alium (ital. aglio,
span. ajo, portug. alho etc.). Sinonim
cu usturoi u. Se mai gice i aiu-
-d e-gr Adin 6, (L. B.). 0 planta de
acela§i gen cu c 6 p a, p r a s, h a-
g i m A, arpacic a, tOte intrebuin-
tate mai mult sat mai putin la dresul
bucatelor i dintre earl caul se
distinge prin taria desplacuta a miro-
sului set, precum i prin ustur
1-
m e a pe care, ca mijloc medical, o
atio, hind aplicat pe pele.
Dupa credinta poporului, (Ma este
cel mai puternic anti-demoniac.
Daca la cel de'ntaiu §erpe, pe care
l'ai voqut inainte de Sf. George, ii vei
ffiia capul cu un ban de argint 0.'ndata
sal pui in gura un catel de du,
in Tua de St. George vel putO ved6
eu ochil pe strigoi cand leer laptele
dela vacile Omenilor ..." (V. Petrirr,
Transilvania, COM. Vestem).
Mai ales in n6ptea de San-Giorgiu
strigoii umbla ca sa Yea laptele dela
vaci, mama din grail i chiar puterea
dela unii Omeni. Pentru aceia in presOra
fie-care orn pune In 'Arta 0 la
up grajdului cate o clomba de rug,
adeca maceg, ca sernn ca, acolo nu pot
intra strigoil. Cine in acea nOpte sta
in grajd sub o grapa cu colti de fer,