ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

113 AC 114
Varianturile poporane ale pildei evangelice
:
BOla intra cu caru §i ese prin urechile
acului" (M. Stefänescu, Teleorman,
corn. Traian).
Röu intra 'n trupu oraului ca pin
urechili aculuY, §i nu'l incape nici caru,
cand te umare§ti sa '1 scoti" (Jipescu,
Prahova, VMenii-de-munte).
etul se stracOr a. ca prin urechile
12
(with& (P. Ispirescu).
A§tepta s vin luna lui Fluerart,
care baga omëtul pe bOrta aculia in
casa,..." (I. Verdénu, Némt, cora. Car-
ligii).
Pann, Prov. III, 130: Lesne a baga
in urechile acului cand vezi..."
V. Ac=impung6tor.
Ca instrument ascutit, ac a produs
o alta locutiune metaforica.
Deja la vechii Romani, a cu tange-e",
a atinge cu acul", insemna :
7)a lovi tocmai unde dóre."
Mendicus es ? Tetigisti a c . Videtur
digna forma...
(Plaut. Rud. V, 2)
Romftnesce, cftnd cine-va se pOrta
rat safl ne supëra, 1101 Ii amenintftn1
cu pedOpsa :
Asta e bOra cu Idc,
Am IA de cojocul teü ac...
(Pann, Prov. III, 128; cfr. I, 68)
saü: Am et ac i ata de cojocul toil"
(Coll. Golescu).
Ca simbol de respingere, acul figueza
in urmatorul obiceiu :
La noi intftlnirea cu popa este privita
de popor ca plaza, rea; femeile
arunca uce cu gmälii pe jos, ca sa
scape do pieza" (I. Poppescu, Dolj,
corn. Bailesci).
Tot aci vine un alt obiceiu, in care
simbolismul e §i mai pronuntat :
In Bucuresci ferneile lehuse se feresc
a se intalni una cu alta, fiind-ca
nu este a bine. Dad, cum-va se intalnese,
lute 1§1 trimite una alteia Gate
un ac. Ceea ce are baiat, trirnite un
ac cu g m i a; era ceea ce are fata,
trirnite un ac c u urec hi (P. Ispirescu).
VI. Acul albinei.
Prin proprietatea de a impung e,
se numesce ac boldul unor insecte,
mai ales al albinei, latinesce : aculeus
(fr. aiguillon =it. aguglione = sp.
aguijon).
Albina in gura tine mierea cea mai
dulce, i in cOda acul cel mai otravitor"
(Coll. Golescu).
Pann, Prov. II, 112 :
Viespea mlere dupá ce nu face,
Sare §i te impunge cu ace...
0 legenda poporana :
Cand a facut Dlea tote vietatile,
a intrebat pre fie-care, c ce putere
voesce s alba. Albina a respuns : Pre
cine voiu impunge cu acul met, sa §i
móra. Atunci Dieti a gis : Mai bine
s mon tu! ap se vede pint. in
clioa de astaqi, a indatft ce inghiinpa
cu acul set albina pre cine-va, mOre
ea insall" (G. Dobrin, Transilvania,
Fagara§, corn. Voila).
Romanul a observat insä c matca",
stnpana albinelor, n'are ac, ci numai
albinele cele de rind (Preut V. Florescu,
Sucéva, corn. RuginOsa), de unde
ii place a trage ca, : cine e mare §i
tare, de Diet nu 'I
este dat s im-
punga."
La figurat :
Joan din Vinti, 1689, f. 150 : pro
insi neascultaria mortii §i aculii i npia
c I uniT i legaturile iadului in
Iordant afundandu-le..."
Ibid. f. 177 : ai veselit. cu nadejde
invic rii pre cei väth mati cu aculit m o r-
I "
Tot a§a : acul pizmei, acul resbunarii
etc.