ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

193 ACNt 194
s u b : supt scut", supt aripe", supt
parnint", adeca : abriter" in intelesul
strict al cuvintului; pe cand pentru
notiunea de reposer" el pune pe acioare
: a se acioa de cine-va".
In fine, dupa cum adeve'rare" a trecut
in adeverire", adaugere" in adaugare"
§.1 adaugire" etc., tot ala
aciere din a doua conjugatiune, dupa
ce nemerise in prima prin : aduare,
colindéza de aci in a patra prin
IV. Aelabse (adult, actuire); abriter.
Acèsta forma e adusa de Baronzi (Limba
romana p. 125), Para ca s citeze exemple.
In graiu, aduesc este mai mult :
abriter quelqu'un", lar aduez: s'abriter
soi-mdme". Tot a§a, in limba veche
(Cipariu, Principia p. 4) meserez
insemna transitiv : saracesc pe altul",
pe cand meseresc intransitiv : nsã-
racesc et".
In basmul Vrpele unchia§ului" (Ca-
lendarul basmelor 1882 P. 56) :
41end §i veclend a nu le era cu putinta
ca sa vaciã i ei in batatura un
copila§ se hothrirn, sa actuescet pe linga
casa un dobitoc, un caine, o pisica,
oe o 11. .."
Iatt darn, genealogia fonetica, morfologica
§i. semasiologica a cuvintului:
lat. -olla lat. acquiEre reposer"
rorn. óli I rem. aclére
reposer"
aciald acioare
, chalet" ,abi iter"
W-
aciolare aciaare
rnettre a couvert" abriter", reflexif.
=Mire
abriter" transitif.
Formele : aciere, acivare i aduire,
avénd fie-care o alta nuanta, de sens,
22,083
merith cate-trele de a rernane in limba;
nu maiputgin aciOl i aciolare,
despre carT veqi la locul lor.
AMulre
Adult
v. Aciuez.
Aciucie. v. Acide.
Aclaz. v. Atlaz.
Aclo
Aelbei
}
1
j
v. Acolo.
Acme,c, A, adj. ; novice, maladroit.
Turcul ahmak sot, idiot', de pro-
veninta araba (ainénu, Elem. turc. 7).
Cuvint aprópe necunoscut in popor site
literatura.
Acracice 1
Aema f
v. Acurn.
Acm-imf v. Amufi.
.Acnii, adv. ; a present, de suite. In
Banat, pe linga acum cu scurtatul
a c a se mai intrebuinteza cu acelaV
inteles : arnit.
Cuvintul se vede trecut Gramatica
lui Diaconovici-Loga (Buda, 1822,
p. 148), Ore-cand profesor la Arad :
act, actin, acnit, indata. . ."
Afara de acnft, se mai aude la BAnateni:
acnuma, acrt §i acruma,
tOte pentru acum, acuma" (S. Liuba,
Caransebe§, corn. Maidan).
Legile fonetice ale limbei romane opresc
cu desavir§ire trecerea labialului
-m- in n saü r, mai ales cand m se ra-
(limn, de vocala tot labiala §i chiar intonath
z. Grupul -mit- nu se pOte dislabialisa,
'far cu atat mai virtos cand se
afla in positiune fOrte, adeca dupa o consOna.
A§a darn, aenic §i. acrt nu sint
varianturi d'ale lui acum=acm u,
ci nesce forme cu totul independinti.
7