ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

433 AFIF 434
fiecea, ca Tel nu purent , mais
se ducea nica- en vain, car
Yuri... ii n'allait nulle
part...
1Tariantul aficea sat afiecea datorindu-se
particularitatiI fonetice banatene
de a amesteca pe te (ti) cu ce (ci,), apoi
mai inlaturandu-se emfaticul -a (v. 5-A),
ne remane forma organica afete, in
care e peste putinta de a nu recunósce
dela prima vedere adverbul latin e ffe
t e din adjectivul e f f e t u s, pe care
Forcellini Ii explica prin : vanus, irritus,
fatigatus, defessus".
Iat cate-va exemple :
Virgil. Aen. VII, 440 : e ffe t a senectus".
Val. Flacc. Arg. IV, 300 : spes e ff
e t a".
Stat. Theb. VI, 870 :
Vis eadem CEnidae: nec sole, aut pulvere
fessa
Membra labant : riget arcta cutis, durisque
laborum
Castigata tons; contra non integer ille
Flatibus alternis aegroque effetus hiatu...
Cic. De senect. IX : libidinosa etenirn
et intemperans adolescentia e f f et
u m corpus tradit senectuti..."
Virgil. V, 395 :
. . . . gelidus tardante senecta
Sanguis hebet, frigentque effetae in corpore
vires...
De aci in latinitatea vulgara adverbul
effe te sine effectu" (Du Cange
v. effate, cfr. Diefenbach, Novum Glossarium
v. effeta), adeca en vain", in
de§ert", d'afete. Deja in latina rustica
putea sa fi existat forma a ffet e din
ef fe te , dupa cum exista affeminatus"
linga effeminatus" sail affugere"
din effugere". Chiar fara acésta
insa, romanul d'afete resulta dela sine
din contractiunea a trei vocale : d'a'fete
= de a-effete.
D. N. Densulianu ne asigura
cS'n
Hateg adverbul d'afetea se mai wade
gi amplificat : d'afetelea, d'afeteafi
d'afeteleagi; urmand adeca analogiei adverbilor
ca : a§a0, aciiai, acilea, aciincailea,
amintrelea etc.
Afètelea
AfeteleagI
AnteaTI
Aficea
1 v. Afetea.
Alierosèse (afierosit, afierosire), vb.;
dedier, consacrer. Neo-grecul dvEguiveo,
aor. dyteecocra, cu ace1a0 sens (Cihac).
Cuvint la moda in epoca fanariotica.
Astaqi nu se mai aude.
Zilot, Cron. p.3 : (Istoria scrisa) din
indemnarea Yubiril de patrie, i afierosittt
la iubitorii de patrie fratii sei
compatrioti "
Mai tot-d'a-una afierosesc se intrebuinta
alaturi cu daü, milues c, nc
hi n §i a1i sinonimi, pe linga carY el
insu0 era cu totul, de prisos.
1799 : ,,s'at afieros-it i s'at d a t
ca sa fie nestramutat nici odinioara
in veci dela acésta numita sfanta monastire..."
(Codrescu, Uricar, I, 83).
gi
Tot acolo mai jos : acestä afierosire
miluire "
1817 : prin danii i afierosiri..."
(Ibid. IV, 325).
v. Inchin.
.Afif; adj. et subst.; pauvre, gueux
(Cihac). Turcul ha fi f leger, etourdi,
inconstant", de proveninta araba (ainenu,
Elem. tur3. p. 7). Cuvint necunoscut
graiului teranesc.
Alexandri, Covrigarlul : Lume, lume
pospaitaAi de§arta! (sunand banil in
palma). Ian privesce banarit, de unde
eram afif de parale..."
Acela0, Chirita in provincia, act. II sc.
12 : cand me trezesc, tufa'n punga,
tufa'n busunar, afif! Dar ce'ml pasal.."
v. Tufd.
Ififlig.