ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

287 ADAST 288
Adlipostio
Aditpostire v. Aclapostesc.
AcitIpostit
Adfipostithrh (pl. adapostituri), s. f.;
retraite. Coresi, 1580, quatern. III p. 6,
face o deosebire óre-care intre a d apost
§i addpostiturd : ajunsem la
ce addpostiturd buna §i. fara voroava,
la adapostt 0 la lint 0 fara sera-
ba..." Intr'un alt loc, quat. IV p. 3,
el intelege prin adapost un port
maritim : [ceia ce innoata] stau in
iriuntrult adapostului canal vadt
bure §i turburele, §i candt va sa vie
vantt ei au Egi voroava..." De ad ar
urma, ca adapost insemneza un
loc de linNte momentana sat pAin
sigura, lar adapostitura un local de
odihna deplinä. Acesta distinctiune insa
pare a fi mai mult individuala.
v. Addpost. -urd.
Anst (addstat, addstare), vb.; etre
dans l'expectative, attendre jusqu'à un
terme. Sinonim cu a§t e p t, de care
insa difera prin aceia ca cuprinde in
sine notiunea de nerebdare, de grabire,
de dorintA de a scurta timpul pina la
realisarea celor dorite.
Constantin Brancovan, 1695 (Cond.
Mss. in Arch. Stat. p. 70): ... iDatco
slujer ne avand nici atunce banii sal
de, Or s'au rugat sa mai adaste Inca
intr'un an de ace§ti bani...", unde e
interesanta constructiunea lui addst cu
prepositiunea de".
Psaltirea lui Corbea din 1700 (Mss.
Acad. Rom.) :
Si
A
nu vor aye cum a sta,
rabda g'a adetsta...
Zilot, Cron. p. 30 : unii trecend inlauntru
la Sibilu, alii pe la Rimnicul
de Aralcea, aiii prin alte Orti, romaind
numai din negustorap cel mai mid pu-
tini, O. din cea-l'alta prostime, precum
qi din boeril cati'-vali, care se afla
cu treba incarcati, dar insa ace§tia
nurnai crilriri, adestdnd cand de cand
sa le sosesca peirea..."
Ibid. p. 47 : Domnul Moruz Inca in
Bucuresci aflandu-se, fiind-ca addstase
pe Mihaiu Voda pentru nisce socotell
ale tOrii..."
Ibid. p. 31 : nu cum-va acqt1 Tura
§i Arnauti, intr'ascuns uniti find cu
Pazvangii, n'aclastel vreme indemnnatica
ca de o data sn navalesca, cu
toti' pe tote par(ile sa rio jefuesca, sn
ne robesca..."
Iancu Vacarescu p. 53 :
Tintuit intru'ntristare
Am rugat'o lacramand,
SA mai alba addstare:
POte faras1 vr'un vint mare
ImI va da frunda curand...
A. Pann, Prov. I, 114: noi unele addstdm
q'altele intampinam..."
Ibid. I, 24 :
Asa el dela fernela prânzuletul cdstigand
*i la tovarasul care il adeista ajungend,
IacA, prietene, zise...
Romanul addstare nu 'Ate sa se traga
d'a-dreptul din lat. astare = ad s tare
(Cihac), ceia ce ar presupune desvoltarea
vocalei irrationale dupa a d- de'naintea
unel sibilante, pe cand fonetica
nostra justifica fenomenul numai de'naintea
unei labiale (v. 'Ad). Afara do
acesta, addstare exista italiana ,
si'n
unde latinul a d- nu se amplifica nici
o data printr'o vocala irrationaln. La
Jacopone"da Todi, poet din sec. XIII :
La vita non me basta
A .fame penitenza,
On Ia morte m'a das t a
A darne Ia sentenza...
Sa mai adaugam ca din lat. asto vechea
limba romana mo§tenise cu ace-
141 sens verbul astat (astatut, astare),
de ex. la Dosoftelu, Paremiar
1683 f. 63 b: as tandu-le Azariia,