ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

1009 AMAGIRE 1010
Dupã care ameigire
Credea'nteinsul peste fire...
spune o cronica rimata de atunci (Buciumul,
1863 p. 28), unde in loc de amdgire
grecesce s'ar puté pune pciyevp,a.
Sub raportul curat istoric de relatiuni
internationale, amagesc este grecul
payEtico pe aceiaI cale ca f a r-
=
m e c gr. 99cie,ccaxov. Ac6sta deriva-
tiune se'mpaca dara de o potriva cu
fonologia, cu semasiologia §i cu istoria.
De0 ambele vorbe pay0a§i. 99ceettax6ia
strabatusera, in Occident deja in epoca
roman i de0 in dialectul sicilian se
afla chiar un derivat am magari far
inganno abbagliando la mente, affascinare,
sorprendere con maraviglia, incantare"
(Traina), adeca intocmai romanul
amagesc, ba Inca i cu prepositionalul
a, totu0 pentru acesta din
urma este mai de crequt un imprumut
dela Grecil Bizantini, de pe cand
el stapaniail peninsula balcanica pina
la Dunare. Tot de atunci datoza s t afia=gr.
arotxclov, bosconesc.=
gr. ficraxaivto etc.
In acest mod se intaresce banuela lui
Laurian 0 Maxim (I, 56) despre ametgesc
: derivatiunea cu probabilitate
este dela magus (atiyos) , care insémna
i fermentor i in§elator 0 amagit
o r", cu acea reserva insa fOrte
esentiala ca vorba nu ni-a venit din
Roma, ci dela Bizantini. Sa nu uitam
a mai adaugi, c deja Bobb (1822, I,
38) propusese : amagesc = quasi m ag
i o, magice decipio".
v. Amdgeii. Boscónd. Farmec.
1. Grec. . .
Amiterti (plur. amage0, s. m.; sOducteur
, faiseur , charlatan. A desparut
din gralu, dar ar trebui re'nviat. E sinonim
cu amagito r, care insa functionéza
i ca adjectiv, pe cand amdget'
este numal substantiv. Finalul -eft
nu e un sufix romanesc, ci un rest
din grecul ttayEvPrijc] sorcier, charlatan".
Omiliar dela Govora, 1642, p. 59 :
atunce minciunile i inOlaciunO acelui
amagefi [Anticrist] ei o vor
Varlam, 1643, I f. 333 a : de multe
ori s'are inchipui dracii in trupuri de
oameni morti s'ar smenti pre multi ;
§i diintru oameni sanguri s'are scula
amdgei i men 8uncli... "
Dosofteiu , Synaxar 1683, Dec. 16 :
viclenult samanandii neghina in ure-
chile inparatului Vasilie de pre limba
sahastruldi amdgeu A vva Santavarinii,
acela amdgeu pacali de cadzu la 'nchisoare
Leona cu femiaia'§..."
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom. p. 226) : a amageilor cé
mai de frunte invatatura 0. mai de
trOba schimonositura, laste, ca in inima
pre cacodemonul, Ian, in fata eudemonul
sa poarte..."
Ibid. p. 219 : au nu amageul §i
sifarul acela atatia crunte sudori
mi-au varsat ? .."
Este cu desavir0re fals ca amdgeii
insemnéza in vechil nostri cronicari
curtén, curtisan" (L. M., Gloss.
p. 19).
v. Amagesc. Amagitor.
Amfigire (plur. amdgiri), s. f.; illusion,
seduction, allCchement. Sinonim cu amagéla,
dar exprim6nd o durata
mai trecétOre, o actiune, nu o stare.
Zilot, Cron. p. 92 : care moneda
fiind fOrte prosta i mincinosa i risipindu-se
§'aici. in -Ora, pe care vépndu-o
i negutatoril i aIii locuitori al
Bucurescilor i cunoscéndu-o de fata
amagire i saracia, turburandu-se tot):
si
inchiqénd pravaliile..."
Critil i Andronius (Ia§1, 1794 p. 81):
ce vornil puté nol a mai afla aicO
decatil amdgiri preste amdgiri? . . ."