28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

421 'AFARA 422<br />

va fi nqtine nebun i d en atard de<br />

minte §i de'§ va ucide tata-sau sau<br />

pre fiiu-sau, acestuia sa nu i s dia<br />

nice un fial de certare, pentru cace<br />

akunge-i lui certare c laste nebunii<br />

si fara de mente..."<br />

In loc de f r minte" in vechiul<br />

grain se qice ades afard d e minte" :<br />

Omiliarul dela Govora, 1642, p. 32 :<br />

tqi pacatqii afard d e minte sa inbla..."<br />

; i pe aceiq pagina : afarei,<br />

de sine era osebit de minte sa..."<br />

Nemine nu 'Ate indrepta acesta<br />

stare de lucrurf afard d e Dumnelleii"<br />

(L. M.), unde e permis a qice §i : far<br />

nu m a I Dumneget" (Lex. Bud.).<br />

Afard d e acesta", afard d e acela",<br />

afard d e asta" = en outre, a cela<br />

pres, d'ailleurs" (Pontbriant, Dr. Po-<br />

lysu), circuldza in popor cu ace1a0 in-<br />

a<br />

eles ca 0 : f r' aceia" sat far' de<br />

aceia" (L. B.).<br />

Afard, d e rind = extraordinarius ,<br />

extra ordinem" (L. B.) pqin se deosebesce<br />

de : f Ara rind".<br />

Afarei de ori-ce indodla =fara nici<br />

o indoela".<br />

v. Fara.<br />

Dictionarul romano-latin Mss. circa<br />

1670 (Col. L Tr. 1883 p. 421) : Afard.<br />

Foris. Foras. Extra".<br />

Ca sens fundamental, afard InsemnAza<br />

ceia ce nu se afla in launtru<br />

sail in- c a s a, intocmai precum latinesce<br />

foris" este in opositiune cu<br />

ninths" (Cic. : relictus in tu s, exspec_<br />

tatus fori s) §i cu domi" (Liv. : bellurn<br />

foris, seditio d o mi).<br />

in antitesa cu launtru :<br />

Sibilu, 29 :<br />

CA cäsile taia-ted<br />

Nu le vede Dumnezell:<br />

Pe din afard's cu var,<br />

In launtru cu amar...<br />

Jarnik-Barsanu, Transilv. 275 :<br />

It<br />

Cad casa avutului<br />

Din afard-1 vhruitd,<br />

In 1 5, un tru'l otravit6;<br />

Dar casa saracului<br />

In afard-1 cu manjala,<br />

Din I u nt r u'l cu ticndla, ...<br />

Coresi, Omiliar 1580, quatern. IV<br />

p. 5 : cu Ott omulii dein Ward beldste<br />

§i e in neputinte, atäta old dein<br />

launtru se innointe §i se vindeca<br />

de pacate..."<br />

In antitesa cu in-casa:<br />

Doina din Moldova :<br />

Es afard cat la munti,<br />

Intru' n-ca s a n'am pArinti ;<br />

Es afard cat la bracll,<br />

Intru' ri-casa n'am nici frat,i;<br />

Es afard cat la flori,<br />

Intru'n- Casa n'am surorl;<br />

Es afard cat la spill,<br />

Intru'n- c a s `a la strainT...<br />

(E. Sevastos, Cony, lit. 1882 p. 268)<br />

DoIna din Arddl :<br />

C5, mo§ul imbatranit<br />

Ca p6catu'l de urit:<br />

E§e-afard tot tusind,<br />

Intra'n c a s maraind ;<br />

Iar feciorul eel sárac<br />

E placut ca §'un colac:<br />

E§e-afard fluerând,<br />

Intra'n c a s a tot cántAnd...<br />

Cantec oltenesc :<br />

(PompiliA, Sibilu, 17)<br />

Lun' afard, 'ml lumineza,<br />

Puica 'n casa mi'§I ofteza;<br />

Oftézt, pulca, ofteza,<br />

TOO lumea sa te crOcla...<br />

(Cony. lit. 1876 p. 211)<br />

In ghicitori poporane :<br />

Niel' in c as a, nici afard, nici in<br />

cer, nici pe pamint".Ferestra.<br />

Hotul intra in cas<br />

Di<br />

capul afard i§1 lasa.<br />

Prin corelatiune cu in -launtru" §i<br />

in-case, afara 'Ate WIT asocieze<br />

0 el pe in, capétand forma aglutinata<br />

14'

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!