28.04.2013 Views

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

469 8.A.FUND 470<br />

2)<br />

E mai ales poporana expresiunea :<br />

a se afunda in codri".<br />

Pompilifb Sibiti, 51 :<br />

MA-sa'n pragul uiI sta,<br />

DupA fecior se uita<br />

Pin' ce'n codri s'afunda...<br />

Balada SOcra i nora", dupa cum<br />

se 'lice in Prahova :<br />

MultA vreme nu pierdea<br />

Ghencea murgu'ncAleca,<br />

piva-bunA '§1 mai lua;<br />

Iar mandruta, Val de ea,<br />

Tot cu ochi'l petrecea<br />

PinA'n codri s'afunda...<br />

(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 623)<br />

v. Afundi§.<br />

Intr'un sens figurat, se qice : a se<br />

afunda in ganduri, in griji, in banueli,<br />

in datorii etc., sail : a afunda pe entare.<br />

De asemenea : a se afunda in<br />

sciinta, in lene, in trandavia, in somn<br />

§i altele.<br />

v. 1.Afundat.<br />

Verbul afundare nu e latin clasic,<br />

dar comun tuturor graiurilor rornanice:<br />

ital. a f f o n d a r e, span. af on dar (ahondar)<br />

portug. afundar etc. In<br />

vechia francesa : afonder, de ex. :<br />

y ot tant de gens oudit batel, qu'ilz<br />

furent en doubte d' af on der en laditto<br />

riviere et de noyer" (Du Cange,<br />

ad. voc.)<br />

v. 2.Afund. Cufund. Fund.<br />

Scufund.<br />

2*A-fand, adv.; a fond. Intr'un mod<br />

nu numai pe de asupra saü pe de laturi,<br />

ci pina, la f u n dlat. ad-funduni,<br />

ital. affondo. span. hondo etc. (Cihac).<br />

E sinonim cu d ep 1 i n, dar presupuno<br />

mai multä adancime, iar prin urrnare<br />

§i<br />

mai mare greutate de a ajunge<br />

acolo.<br />

Jipescu, Opincaru p. 55 : Sint ca<br />

spuqa Rumani ce so cred cä a-fund<br />

cunosc limba rumanOsca, cand colo :<br />

crinta , adica vasu un' sO pune ca§u<br />

'nchiegat sa sO scurga, qic a e lucru<br />

dO mancare ; §i'ntrOban ce e blOvu, risteu,<br />

bulfeiu, oporu, cormana, c dO<br />

i-o §ti, lasa !..."<br />

0 doina muntenOsca :<br />

SA mCngrOpe unde-oiu dice,<br />

La un sin cu do6 tile;<br />

SA m6'ngrOpe mai alund<br />

SA nu putredesc curind:<br />

C.0 mans. 'a titisOra,<br />

Cu gura la bArbiórA,<br />

Undo') dragostea mai mare....<br />

(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 304)<br />

Idiotismul a d a a-fund", a se da<br />

a-fund", a intra a-fund", insemnOza<br />

plonger, faire le plongeon, s'enfoncer".<br />

Balada Vilcan :<br />

De l'or da a-fund in ape,<br />

0 sA'nnOte s'o sa scape...<br />

(G. D. Teodorescu, 555)<br />

Balada Chira :<br />

Vreme nu plerdea,<br />

In apA sAria,<br />

A-fund cA se da...<br />

(Ibid. 645, 652)<br />

Idiotismul: t rage a-fund" insemnOza<br />

un innec fatal, fara, vre-o putinta,<br />

de scapare..<br />

La noi holbura se chiama locul adanc<br />

§i unde in fata, apa se invirtesce,<br />

astfel ca cel ce cade acolo trebui sa<br />

pOra, caci Ii t r age a-fund..." (A. -Vasilit,<br />

distr. IaY, corn. Poienii).<br />

v. 1.Afund.<br />

3'Afand, -a, adj. ; profond, creux"<br />

(Cihac). Se intrebuirVza, rar in loc de<br />

adan c. Apele line sint a funde" se<br />

qice in Transilvania (Iosif Lita, Blaj).<br />

Cuvintul e poetic.<br />

Boliac, 0 diminOta pe Caraiman :<br />

In vAile afunde, a Besnel locuintA,<br />

CobOrA, 'n siruri bradil spre riul sgomotos<br />

Co spumegit, se luptA in repedeal silintA<br />

5i<br />

cade, se sfArarna p'adanc prapastios...<br />

V. 2'Afund.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!