ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

681 ALAM 682
Mitul, impreuna cu numele, este nu
tocmai elenic, ci mai bine greco-tracic,
cad se scie eh, o mare parte a mitologiei
elenice fusese de proveninta tracica,
dupa propria marturia a vechilor
Greci, cad nu se sfieah a qice eh Orfeti,
Lin, Tharnyris, mai toti fundatorii
ideelor lor religiese, fusesera Traci.
In ciclul romanesc, mai cornplet decat
cel serbesc, trasurile esentiale ale
alelor sint:
1°. Personificatiuni legendare;
2". Fiinte barbhtesci, balauri" saü
smei", de§i numele ald e femeiesc;
3". Tot-d'a-una doi ;
4". Nemicesc granele ;
50 Sint aruncatori de petit ;
61. Sint incubi.
Trasura din urrna e cea mai semnificativrt,
fiind-ca'n intréga mitologia
elenich exista un singur mit, in care
notiunea furtunei se unesce .cu acea
de incub : este anume mitul fratilor
'2-12.wddac sat '.42,cosida , naIdEq 'A-
2.wijos.
Tn acNtI Aloaqi sciinta a
recunoscut deja de-mult caracterul de
ale: the personification of the sky as
excited by the storm" (Max Muller,
Lectures 112, 322-5), Damonen des
Sturms" (Sonne in Kuhn's Zeitschr.
X, 127). In Omer, ambii Aloaqi cresc
uria§1 mancand bucatele campului:
©eideqog 4ovect"; ambii in
furia lor erat in stare sa nemicesca pe
i4§1 ceiY, aruncand munti peste
munti, daca tineri Inca, apt-4e
copii, nu I ar fi sägetat Feb (Odyss.
XI, 305-320), adeca raclele serelui
impra§tiand furtuna. In Me, unul din
cal del Aloaqi, cel mai cunoscut, este
.1i
se chiama incub: ).ETtaTlig".
Paralelismul intro mitul elenic §i
intre cel romanesc e atat de isbitor,
incat ori.cine ar vre s. explice in
vre-un alt mod pe ale, va trebui neapërat
grupeze, pe linga elementul
s.
nominal, tot atatea puncturi de asemënare.
Al nostru old, ca materia
ca functiune , indic pentru grecul
'212wei,g aceiassi radicala (0., din care
vine an, aCe(yat, cadoveg etc., cu
sensul fundamental de 00," saü
vinWire" (Curtius, Grunz.°-, 557).
v. Balaur. ffocdrlid. Bald.
Pricoliciu. StneU". Solomonar.
Uluese. Vint. Vircolac...
Alitm, s. m. ; t. fisc.: redevance que
payaient autrefois les Tatars établis
en Moldavie pour le droit de faire paitre
leur bétail. 0 dare care a durat
in Moldova aprepe in tot cursul secolului
trecut, impreuna cu. o alta numita
u §u r, ambele plätite fiscului
numai de chtra locuitori Mari.
Amiras, Letop. III, 130, sub anul
1717 : Mtarii fiind bucuro§1 sa §ada
in locul Moldovei Pentru hrana lor, alergat'ail
la El-agasi i s'ati rugat ca
sa mijlocesch, Ia Mihaiu-vodh, apucandu-se
sa dee zaciuéla din roada Omantului
i cate un ort de cash pe an,
§i de stogul de Pan un ort, i de pe
oi i de pe alte bucate aldm, i sa'l
lash, sh, §ada pe locul acela..."
La 1729 `Math' se oferial a da lui
Grigorie-voda Ghica akin/ indoi t";
el Iris h. le-a respuns a nu se läcomNte
a lua dela no! bani indoiti pentru
pavnatul dobitoacelor noastre..."
(ibid. 172).
Act din 1769 (Arch. Roman.I., I,
196): aldmul se Ia de pe bucatele
tatare0 care pasc pe locul Moldovii,
insa 2 lei la 100 oi, i 6 bani de
cal, Iapa, vaca ; 40 bani de casa i de
stogul de fan, in cele 2 cesuri ce
s'at1 dat Mtarilor pe pamantul Meldovii..."
Cuvintul nu vine de loc din turcul
alym = achat" (ainériu, 9), ci
este tätarul a le m sail al ym rede-