ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

707 2.ALB 708
Jipescu, Opincaru p. 42 : Nici alba,
nici negra, unde m'apuca de gat, undo
'§i inhige labile in Om mieü neatins
do fOrficU, unde mO tarnule§te pin tOta
casa..."
Aceiall locutiune cu o alta intorseturd
:
Veciend el acesta, pre mult se mirarA
Tad cis intru sine ce.'n zadar intrard;
negrA sad albd fere, se, vorbesch,
DeterA sA plebe...
(Pann, Prov. III, 76)
A impleti coda alba (Baronzi, Limba
p. 46) = a quoi bon? le jeu ne vaut
pas la chandelle".
O s mO judec pina in panzele
albe, se (lice pentru cei ce mor prin
judecati" (Iordachi Golescu, Cony. lit.
1874 p. 69).
Tot ma se (lice: inO voiu lupta
pina'n panzele albe", sail : voiu tine
cu tine pina 'n panzele albe", adeca :
pina la mOrte, panza alba" simbolisand
mormintul, ca intr'un bocet din
Moldova :
Panza albd si frumese,
Frumóse, si de matasd,
scandurA pre alOse,
SA fie mortulul case.
(Burada, Datine p. 108)
Indata dupa m6rte se anina un petec
de panza alba in strqina casei, pe
care se clice c ede sufletul mortului
pina la ducerea lui la grOpa..." (Preut
G. Vranconu, V. Tanasachi, Iai, c.
Bivolari).
Slove negre pe hartia alba" (Pann,
I, 170) = scrisOre sari carte, o locutiune
comuna mai tuturor limbilor.
Nic. Costin, Letop. II, 83: [Nicolae
Mavrocordat] au poroncit pe la zlotali
sa
arunce napa§ti pe oameni §i. pe-
cetluituri albe nes crise fata omului..."
Din latinul albus = gr. caTds
numal Romanii all mo§tenit pe alb,
Reto-romanii pe a 1 v §i Portugesii pe
a 1 v o ; in cele-l'alte limbi neo-latine,
afara numai (MI% de unele sub-dialecte,
el a fost inlocuit prin derivate din vechiul
german blanch" : franc. blanc,
ital. bianco etc.
Pe lingä o multime de derivate directe,
unele fOrte interesante, alb a
intrat ca element principal in doe' cuvinte
romane : salba = ex-a lb a, §i
s alb ed, trecut mai tarp in s a rbed
= ex-albidus.
In dialectul macedo-roman : albu, la
plural alghi; in cel istriano-roman :
ab, aba, abf, abe, i chiar diftongit :
oab, oaba (I. Maiorescu). Proverb :
vaca negra ab lapte are" (Strangford,
Letters 1878 pag. 261). La Daco-romani,
in multe locuri se aude la plural
masculin : algid; in unele, prin fusiunea
ambelor forme alb1-1-algM (cfr.
Cuv. d. Mtn II, 218-19): albghi.
Pe la noi se ilice albghi=albe (G.
Pop, Fagarq, c. Lisa).
Poporul de aci rostesce: doi corghi
= corbi, trei boi albgM = sill..." (N.
Isba§anu, Muscel, c. Albesci).
v. Cudalb. Salba. Sarbed.
Alb cu sensul de blanc" f6rte rar
iI asociaza pe proteticul d. Nu in :
Cdtu-1 mosu de betrdn
Tot ar mdnca m6r din sin;
Cdtu-I mosu dalb (de = alb) la plete
Totu-I std firea la fete! ..
(Jarnik-Barsanu, 467),
dar in reduplicatul alb-dalb :
Ea tot cies& si 'nchindesce
frumos mai potrivesce
Tntr'un guler s'o basmA
Albd dalbd ca diva...
(Burada, Met. 103)
v. 2 8. Balan.
2.A1b, subst. masc. sing.; le blanc,
couleur blanche. Adjectivul a 1 b substantivat.
Albul ochiului=das Weisse