ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

725 ALBgLA 726
in fund de tot, inAltandu-se in a lb
Astréla inneguratA a cerului, se
perdeau culmile Oduróse ale Ste0-
cului, inv61ite in umbre vioril, civite
gi negre..."
Totu§i albdstrime insemnézA un a 1bastr
u mai adanc sail mai des dent
albAstrélA.
v. Albastru. -61d. -ime.
2*A1bastrime, s. f. coll.; gens habillés
en bleu; bourgeois ou nobles, en opposition
aux villageois. Sinonim cu c 1 ocaime
din punctul de vedere al teranului.
Jipescu, Opincaru p. 63 : Nu pricepi,
cA multA albastrime te socote§te
ghita 'ncAltatA , i d'aia te robiqte
mereil ?..."
v. 1Albastre. 1Albdstrese. -ame.
"*Albfistrire
l'2'Albastrit
j.
1 2Albdstrese.
AlbastritA. v. 2Albdstrea.
Alleastriii, -Ie, adj.; bleuatre. Sinonim
cu albAstrulu.
Costachi Stamate, Muza I, 281 :
lath se urea luna in carul de lumina
Pe albdstriea bolta a cerului senin ;
Raclile el sint blande, lumina el il Una,
Ea mangte s'alina a omului suspin...
v. Albdstrufu.
1
Albastrilitifile, adj.; bleuatre. Forma
intrebuintatA mai mult in Téra-Romft.
néscA, pe cand in Moldova se preferA
albAstrit.
De la Vrancea (B. tefanescu), Sultanica
p. 9 : P6rul lins, cu unde albeistruY,
II pórtA 'n timple, ap a apucat
dela mA-sa §i mA-sa dela mA-sa...";
§i mai jos, p. 58 : ... cu pielea de pe
fatA ala de subtire, incat i s6 numöraii
vinele albdstruf urqite in curmeqi§u1
timplelor..."
v. Albastru. -ufu.
Albrui, -5,e, adj.; blanchatre. Sinonim
cu albior, albinet, albi§or,
alb u t etc., dar cu o nuantA augmentativA,
nu deminutivA.
Dosofteiu, Paremiar 1683, f. 19 b
(Genes. XXXI, 12):
...
cauta cu o- ... vide hircos
chii tAl de vedza et arietes a seenparcii
i aretai dentes super ocum
sA sue pre yes et capras ,
oi §i pre capre, subalbos et
alba (a.AsrEil) §.1 varios et cineri-
pestritii §i cenu- tios sparsos...
§ii stropitA...
Femininul albde ca nume de localitate
: intr'un act moldovenesc din 1615
(A. I. R. I, 158) satul Doljescii din
districtul Roman e pus pe apa AlbdIa
(ltitudit).
v. Alb.
Albtda, n. pr. loc. f. v. Albda.
'Albe, s. f. plur.; habits blancs, linge.
Se presupune haine saü ruf e (Sava
BArcianu). Albe, ve§mint a 1 b de in
sail de canepA, amé0 etc." (L. M.)
Romanul se imbracA in albe, TJngurul
in negr e", imi spunea un Mot dela
Abrud. In medio-latina , alb ae = o
imbracnminte a preutilor, a copiilor botezati,
dar §i a mirenilor laici cum
albis induuntur" (Du Cange).
v. "'Alb. Albiturd.
Albélá (plur. albele s. alba), s. f.;
fard, cosmétique destin6e a blanchir le
teint. Tin suliman a 1 b se qice cadet,
rumenélá" un suliman rop", ambele
cuprinqêndu-se sub termenul generic
de dres sat de f oit e. Se intrebuintézA
mai mult la plural.