ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

261 AD.A.NO 262
mic n'ar impedeca introducerea lui in
limba literar5,.
v. Adóra.
Ada-, préfixe. V. 3Ad.
Adaman. v. Ademenese.
l'Adane, -a, adj.; profond, 6pais,
enfoncé. Pe cand sinonimul a f un d se
rapórth nurnal la extremitatea inferiOa,
addnc exprima, intregul volum al unei
deschiVturi de sus pinA jos, astfel
se 'Ate confunda cu n alt, de exemplu
in locutiunea : apele sint addna =
les eaux sont ha ut e s. Mind ins5,
52 scap de cine mrs cu gréta
91
de genunl addnci, line 'n fata;
a addiw se considera de sus in jos, Vivorul apel st, nu ma traga
Sa
lar nalt de jos in sus, intro ambii
termeni e contrast. A§a intr'o colindA
din Transilvania (I. G-. Bibicescu,
Coll. Mss.) sfintii gAsesc pe Dumneqeil :
'ntr'o chilie
De tAmae
Cu up de alamae,
Iml §ed ea
ti'mi socotla
cetla
Ii
Vanghelia,
Cum sa, fact, muntl inalti,
Muntl inalti i vti addnci
Latinesce aduncus e sinonim cu
curvus" ; curvus" ins4 sat curvatue
este ce-va incovAlat in genere,
fie mult sat putin, pe cand a duncu
s se chiama, in specie o mare incoväitur6,
fOrte intran in intru, in
opositiune cu pandus", care insemnen
o 1ini abia strimbata. Aa cornua
adunc a" se qicea la nesce come
formand ambele impreunh, mai mult
decat un semi-cerc, dupn, cum sint,
buna Oil, la zimbrul de pe vechile
monete moldovenesci.
Acuna se intelege dela sine desfa,prarea
logid. a romanului addnc profond"
din latinul aduncus recourbO
en dedans". In loc de come, n'are
ca
cine-va decat shi inchipuesca munti
sail maluri: deschicietura dela mijloc
este addnc.
Dact, a.p cuvinta
incepe a data,
Muntl 'nalt.T se cutremura,
V a I addnci, iml resuna...
(A, Penn, Mes-A1bu, II, 68).
GhicitOrea poporanA:
Inteo vale addna
Zace-un popa de brand,.
Mamaliga.
(Ispin, Pilde, 84).
Dosofteiu, 1673, f. 109 b :
ma'nghita genunla cO larga;
Nice smarcul budza st!§ de§chlae,
SA ma. soarba i st, sa inchiae...
Cantemir, Ist. Ierogl. (Mss. Acad. Rom.
p. 35): nici add= fundul mrei, nici
nestrAbatut6, a Onaantului grosime..."
Sensul latinului aduncus" pare a
se fi ptistrat mai cu deosebire in idiotismul
romanesc : addnd bAtranete",
care nu este alt ce-va decat : vrist6,
incov %Iath. Latinesce se qicea
17curva senecta":
Et nondum cani nigros laesere capillos,
Nec venit tardo cur v a s en e c t a pede...
(Tibul. III, 5 v. 16).
Un om gärbovit de ani era : toto
cur vat us corpore" (Stat. Theb. VI,
649). Tot a§a, ca un grad 0 mai inaintat
de incovAiare lAtranosa, se putea
(lice : adunca senecta, toto aduncus
corpore, a d:u ncatus corpore.
0 altfel de desfa§urare logid
are la Germani: er ist schon tief
in die Jahre" alaturi cu: er ist schon
hocb in die Jahre", unde bAtranetele
se considera ca o extremitate de sus
sail de jos a unei linie : se urca prin
ani 0 se pogOrb, din putere. 0 a treia
desvoltare independinte are slavicul:
9.