ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

527 AGRE§ 528
N. Muste, Letop. III, 42: toata
agonisita acestul pamant stupii sant,
§i cu ace§tii ii platesc boieril §i manastirile
birurile i iT in casele..."
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.
Rom.) p. 139: Iara una clintre albine
zisa : eu astazi in camp pentru agonisitd
qind i printre erbi §i flori
miare cercand..."
Zilot, Cron. p. 51: boeril toti, lar
mal virtos al Cralovel, ca se intOrsera
tica1o01 din fuga dupa arderea el, unil
trasera in orme, alii pe la mo0I pe
afara, §V§1 cauta risipa fie-care indreptanduil
veniturile caselor lor si bucurandu-se
ca s'afi mai vëqut o data pe
la nemestii; negutatorii ii intinsera
mrejile negutatoriilor, irnpra§tiindu-se
pe la balciuri i facendulf tot felul
de pornire fie§te-care intru a sa negutatorie,
bucurandu-se i el ca s'at izbavit
de lantul fricel ; töranii birnici
se apucasera cu temeiti de lucrarea
pamintului, de semonatura indestulata,
§i altele care se pléca in tépa lor ;
§i cu un cuvint, tot'f löcuitorii VOL
care cu una, care cu alta, I§1
de agonisita lor..."
cauta
v.
nisaa.
Agonisesc. Agonisire. Ago-
Agbst, s. m.; le mois d'Aott. Dictionar
Mss Banaten circa 1670 (Col.
1. Tr. 1883 p. 422): Agost. Augustus".
v. Agust. Gustar.
-
Agrfièse (agrdit, agrdire), vb.; adresser
la parole, faire une allocution. Cuvintul
se intrebuintoza peste CarPati.
Albinele se prind intr'o co§nita, carea
se unge mai intalu cu FlOrea-stupilor.
Cel care le prinde, le fluera si le agraesce:
pui§orii mei, pui§oril mei, aleqati-vö
jos ! Dupa ce ele se pun pe o
clOmba, le pune copita aprOpe §i 1 e
q i c e : bagati-v6 'n casa vostra, ca'i
grijita i frumOsa, pui§orii mei..." (P.
Olténu, Huniadóra, corn. Hateg).
Este slavicul graes c, care insa prin
prepositiunea a ( = lat. ad) capeta sensul
latinului adloquor (alloquor)".
v. Agramadesc. Graesc.
AgrEre 1
Agritit
v. Agrdesc.
AgrAmficlêse (agraMildit,agramadire),
vb.; accumuler, amonceler, tasser. Se
aude peste Carpati.
Zmeii restOrna tot si t6te, chiar
fantanile le intorc cu fundul in sus
de se trezesc innotand in apa. Zmeii
agramadesc muntil i bolovanil cel
mai marl, earl nu este in stare un
sat sal misce din loc..." (D. Pascut,
Faget).
0 compositiune poporana din slavicul
gramadesc i prepositiunea a
(= lat. ad), cu sensul latinului adcumulo
(accurnulo)".
v. Agraesc. Gramddesc.
AgrfimAdire 1
Agrämitdit
5
v. Agramadesc.
.Agrèt; s. gre, s. m.; t. de Botan.:
10. groseiller A maquereau, Ribes grossularia
; 20. raisin vert, uva acerba.
Accentul pe a doua silaba se constata
prin poesia poporana :
Pe cel munte infrunclit
41
cu flori acoperit,
Cu flori dalbe i agreA
Este-o punte de cires:f...
(Marian, Bucovina, I, 102).
Dictionarul Mss. Banaten circa 1670
(Col. 1. Tr. 1883 p. 422) : Agresh.
Omphax. Uva cruda."
La masculin se clice numai despre