ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

555 AINDE 556
Aghiqd. Avalma.L Hojrna.
Ai-Paltit. V. Alt.
Ainde S. aindene (aindere), adv. ;
ailleurs, de l'autre cOte. Sinonim en
aiur e, prin concurenta caruia a disparut
aprOpe de tot din grain. In aindene
§i aindere finalul -ne sail -re jOca
acela§i rol amplificativ ca in pr et utin
de-ne §i pretutinde-re din
organicul pr et ut in d e. In mai
multe dialecte italiane un asemenea
-ne se acata la tot felul de cuvinte:
E usuale pronunziare Rre, me, te,
aggiungendo la sillaba -ne per eufonia
; onde Rrene, mene, tene. Lo
stesso avviene con gli infiniti: fare,
dire ed altri , ai quali troncando II
popolo la desinenza in -re , sostituisce
la sillaba -ne, onde : fane, dine e
simili" (Mevi, in Papanti, I parlari
p. 64).
Lexicon Budanum : Aindine, aiure
= alibi, alio loco".
Mai obicinnit la Banateni :
Diaconovici-Loga, Gramm. 148: airea,
aliurea saü ain dere a", adeca,
cu emfaticul -a (v. 5,4).
Alexi, Gramm. 161 :
Aire, aiure 1
Aindere alibi".
.
Lui ainde e corelativä in vechiul
grain forma cind e, intro ambele fiind
acelai raport ea intro a e s t §i c e s t,
atare i cutare, l V cel, aice
si
q
cAee.
ci c e, a 1 a §i ceia etc., adeca
intre cuvinte a carora prima silaba
deriva din prefixul latin vulgar e c c'trecut
in tote limbile romanice in
a c-, une-ori conservand pe -c-, alte-
-ori perclendu'l. Ambele forme : ainde
cin de represinta acelai prototip
latin ecc'in de, care insemneza
de acolo", de cea-l'alta parte". Iata
un pasagiu din Genese (V, 1J 12)
dupa doe traduceri din secolul XVII:
Dosofteiu, Pare- Biblia erbanmiar
1683 : -vodä 1688:
...gi
venira la mersera la
aria lui AtadO, arila lui AtadO,
caria laste de care iaste de
cin d e de Ior- cindé de Iordant,
i planetra danO, §i. plansera
plansa mare §i pre elü plangere
tare foarte ; §i. mare §i tare fear-
Mee plansuld ta- te ; i facu plan-
talui san 7 dzile; geria tatani-sau
§i vadzura lncui- 7 zile ; §i. vazura
toril pamantului lacuitoriI Omanlui
Hanaant plansuit
in aria lui
tului Hanaant
plangeria la ariia
Atada , i (ha- lui Atadt, i zisara:
plansa mare sera : plangere
Taste Eghiptiani- mare laste ace-
lora ; dreptO a- sta Eghiptdnilor ;
eiaia sä numi nu- pentru aedia an
mele locului ace- mimitil num ele
lui : plansula E- locului aceluia :
ghiptului ce '1 de plangeria Eghy-
cin de de Ior- petului carele la-
dant...
ste de cinde de
Iordant...
In contextul grec este de doe :
2)7r av io13 'Ioedcivov = de cea-l'alta
parte..."
A§a dara ainde nu este latinul al iun
de (Miklosich, Lautl. d. rum. Dialekte,
Vocal. I, 5). Cu atat i mai putin
are a face cu paleo-slavicul mu d e
(Cihac), putine vorbe in limba romana
fiind mai latine decat dubletul etimologic
ainde i cinde = ecc'inde. In
dialectul macedo-roman s'a conservat
cu acelaV sens latinul deind e. Dupa,
sub-dialectul dela Crupva : di din de
di aria = au dela de la rivière, de
l'autre ate de la rivière" (Dr. Obedenaru,
Diet. Mss. in Acad. Rom. II,
694).