ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

981 LAM 982
tuela otiY, ce bir n'aU p r i rn i t. l? is
' aa Turcii sa mai strice i alte palanci
ce sant pre marginea hotarului
pre langa Zaporojeni §i la pragurile
Niprulul, anume Camen, Zoton i altele,
§i s'au apucat ca le-or strica.
Mai q i s cra Turcil i pentru Ucraina
etc."
Din diferite constructiuni chiasmatice,
cari nu sint tocmai putine la
noi, cea mai in circulatiune decat celel'alte
tote la un loc este acea prin
auxiliarul am; apoi pe a doua §i pe a
treia linia prin auxiliarul v o 1 u, prin
elemente pronominale i altele : merge-voiu
i voila vedé, bucura-te i te
veselesce etc.
v. Ell. Se. Voig.
In vechea Habana ni se presinta din
cand in cand un fenomen forte inrudit.
Aa sint exemplele citate de
Tommaseo : Grazie ti rendo , Iddio
mio, perocchè tu m ' a i visitato, ed
hami dimostratu Ii peccati miei..." ;
sail la San-Francesco d'Assisi :
Perdonami, Signore,
Che t ' h o fora serrato :
No ho t ti ricambiato
Un vero amore.
Formele istorice pentru monosilabicii
am, ar i ag sint dissilabice : amu,
are §i a0.
Act rustic din Ilfov circa 1600 (Cuv.
d. batr. I, 94) de do6 ori : amu lasatu
eu cu sufletul miu..."
Act muntenesc din 1622 (A. I. R.
I, 31) : auzindu ca va sa faca sfanta
manastire, neamu adunatu toti §i amu
vorbitu. .."
Altul din 1612 (ibid. 71) : amu intorsu
parte lui Saban Gliga.. ."
Varlam, 1643, I f. 51 a : multi are
hi mai bucuro§i sa moan, decatil sa'§u
descopere boala ca sa o vadza
Pe linga are este i forma ard, de
unde apoi actualul ar :
Silvestru, 1651, f. 96 a : mananca
pre oamenii miei cuma are manca
paine..."; iar f. 111 b : de§artie santu
flu oarnenilort, minclunqi's fii barbatului
; de s'ard pune in cumpana, mai
lu§ori ard fi decatti de§erVia..."
Moxa, 1620, p. 352 : ard fi mai
bine ce va nalte sa'l arunci in foc..."
Radu din Manicesci 1574 (Mss. in
British Mus., Hail 6311 B) :
Io. III, 12: cum,
de agi (amid) zice
voao de ceri, cr6-
dere-ap...
... quomodo, si
dixero vobis coelestia,
credetis...
linga qi forma agu prin analogia
cu amu :
Psaltirea cheiana circa 1550: Doamne
Dumnedzaul mieu , se apt face
öasta..."
Unii deriva pe q din neo-grecul da
in ieg yeaTn, 4 yeatpov (Cihac, II,
637), care represinta pe vechiul grec
imperativ i4s=lciss din 'agimut (Du
Cange, Gloss. med. Graec., introd.). 0
asemenea derivatiune nu se discuta.
TOte formele auxiliarului am s'ail nascut
printr'unul i acelai proces fone-
tic al suprimerii silabel mijlocie -ye-
--
-be- din prototipuri latine, i anume :
am =avem=habernus;
ai=habes;
a, ag=habet, habent;
al =aveti=habetis;
are =haberet;
q=habessim.
Pentru ag deja canonicul Cipariu
(Gramm. 278) indicase fOrte bine paralelul
Italian avessi, care inse nu
vine din latinul habuissem", ci din
archaicul ha bessi m, de ex. la Cicerone,
De leg. II, 8 : separatim nemo
habessit deos".
In graiu a sail a'a se reduce mai adesea
la o.
In urmatOrea doinä din Ardél acest