ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

443 AFLATURA. 444
2)rendre mince, menu, amincir, amoindrir,
dégrossir" (Cihac, I, 87) §i intru
nemic n'are a face cu italianul a f f inare
saü francesul a ffin er sup=
tiez".
Etimologia cea buna s'a dat de Lautan
§i Massim (I, 39) : Afinare (din
a d §i f n), rarefacere, rarum sive minus
compactum reddere; afinat, rarus,
minus cornpactus".
mai de 'nainte o spusese Costi-
nescu, Vocab. I, 24 : A afina, a rad
ca finul din clae, a desdesi".
Vine din latinul vulgar af f en are
versare fenum furcillis" (Du
Cange). Fara, preposipnalul a (=lat.
ad), acela§i cuvint este francesul f an
e r, vechiu f en e r, in proventala f en
a r. F an er qicea glumind d-ria
de Sévigné est la plus belle chose
du monde, c'est retourner du f o in en
batifolant dans une prairie".
Precum in francesa termenul plugaresc
fané a trecut metaforic la sensul
de vqted", tot ala la Romani participiul
atinat a ajuns a insemna uprel"
sail nestatornic".
Cesar Bolliac, 0 diminéta pe malul
lacului :
Ca prim' acea zäpada ce cade afinatci
Pe locurl neumblate l'al sOrelui ivit...
Cuvint afinat saü stil afinat insemnèza
prolix" saii polilogic" ; cap afinat,
inima afinatet om flu§turatec".
Jipescu, Opincaru, 79 : omului cu
mintea plasmuitOre II Ye felu da§a, adica
: cela ce cugeta nalt, copt §i. mare,
e tarclior la vorba i molar.' la pas ;
61
Bi
firfinatic are i cuvint afinat
§i
mers cararat..."
Ibid. 130 : cat lenea, nazurili, mintea
d coca, simtirea 'ngustä, or domni
piste cap §i. mimI afinate..."
v. Fin.
Afinitre
1
Afinitt 1
v. Atinez.
Afiàre (plur. afteiri), s. f.; action de
trouver ou de se trouver, d'apprendre,
de d6couvrir, d'inventer. Infinity substantivat,
represintand tOte sensurlle
verbului a f 1 u.
Pravila Muntenesca 1640 , f. 39 b :
1)o aflare a dracului, pentru ce ca toate
jucarile le-au facutil dracul..."
Text din sec. XVII (Cod. Mss. miscell.
al Bis. Sf. Nicolae din Bravv,
p. 199): crediqa laste aratare i aflare
celorü lucrure nevazute..."
Zilot, Cron. p. 9, despre vacarit" :
Destule cercettrl
L'al vitelor aftdri,
Pentru ca sã s'arate
Cu sadacat la tOte...
Intre serbatorile crNtine sint : Aflarea
Sautei Crud (Lex. Bud.) §i Aflarea
capului Sf-lui Than Botezatorul (25
Main), in ambele casuri latinesce : i nv
entio.
v. Aflaturei. Aflu.
1.Aflat,-A, part. passé d' a fl u : trouye,
appris, découvert, inventé. Corespuncle
ca adjectiv tuturor sensurilor
verbului a flu.
v. Aflu.
2'Aftitt, s. n.; provincialisme de Banat
: Opilepsie. Epilepsia se numesce
la noi : bOla mare, bOla rö , aflat d e
nevoe §i. fras" (S. Liuba, Caran-sebq,
com. Maidan).
v. Aflu.-2.A-nevoe.
Ailittbr,-Ore, adj. et subst.; qui trouve
ou invente quelque chose ; qui se trouve
quelque part. Cel ce a fl ; cel ce s e
a fl in cutare Mc sail In cutare stare,
adeca este" (L. M.).
Cantemir, Ist. Ieroglif. (Mss. in Acad.