ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

763 ALBU§ 764
ne vorbesc de cline a 1 b e" in opositiune
cu cele negre", carora li se inchina
drept prinos gaine a 1 b e" §i
earl i§.1 aü o re§edinta la apele al b e"
etc. (Col. 1. Tr. 1876 p. 359 61).
v. Rind. Negrul.
s. m. artic. ; t. de Zool. :
espèce de vermisseau. Tin fel de vierme
numit dup6, culdrea lui, ca i verd e-
tul
saü verdetele.
Dintro vermi, poporul de aci cunósce
rima ; moletele, un venue mic
galben ; verdetul, care se ascunde in
parnint linga radkina curechiului §i'l
rOde ; albul, care traesce din sucul lemnelor
Mate i al legumelor §i stricrt
crumpii " (D. Recenu, Banat, corn.
Bucova).
v. T7 erdete.
Albulèsel, n. pr. loc. plur. in. Asa
se chiama mai multe sate, prin pluralul
dela Albulesc = filul lui
Albul".
La 1647 jupanesa Paraschiva a lui
Necule peharnic din ITgrumi vinde lui
Mateiu-vodd Basarab tot satul .Albuletii
ot sudstvo Meh den campu §i
den padure §i den apa §i den §azutul
satului de peste tot hotarul i cu tot
venitul i cu viile §i cu rumanii ..."
(Arch. Stat., M-rea Strihaia No. 8).
v. ' Albul. AlbeScr. Albotesci.
Albulbso. v . Albulesci.
Alburbsc (alburit, alburire), vb.; blanchir,
rendre blanchatre, recouvrir de
blanc. Literalmente : a face alb uri t.
Jipescu, Opincaru, p. 75 : M6 mir
a nu v topii, vol ërani, d6 ger,
cand vel in puterea lerni, ca pë chieptu
vostru d6sfacut sè r6sfata ninsdre, frigu
§i p101ea, i cum nu 'ntepeniti, cand
vö nresc sculati din car diminéta bru-
maV off alburip, clè pareti ca sinteV
d'o sun d6 ani "
v. Albura
Alburlii, -la, adj.; blanchatre, pale.
Sinonim cu albiü, albuiu, albicios
etc. Este o veche formatiune
romanésca din substantivul abstract
disparut alb Or e =lat. alb ore m,
fara a fi necesar de a admite un prototip
latin rustic alborivus" (Cihac).
Sufixul nostru -iii, de§i corespunde
latinului -I v u s, totu§1 a capëtat la
Romani o funqiune propria post-latina
in terminologia chroma tica : verdit, negrit,
albastrit, g1blti, viiniu, portocalla,
alunit, fistichlil etc., ast-fel ca
alburfa, adeca , latin prin ambele
sale elemente constitutive albor
v u s, este totu§i curat romanesc prin
composiVune.
A. Odobescu, Pseudokyn. p. 218 :
121115,0,1.Mb alburi eiaü pe acolo din
pamint i sburati d'asupra talnitei,
unde statura ascunse, atata mare de
vreme, comorile cele dela PetrOsa ..."
Yinurile pe la noi sint ro§ii, persacli
i alburii . . ." (C. Barbulescu, Dolj,
c. Calape'r).
...arnaut este un fel de grail cu
bobul mare i alburhi . . ." (I. Adamescu,
Dolj, c. Oraesci).
De la 1Trancea (B. Stefanescu), Sultanica
p. 18 : Focul palpaia in gura
sobei ; mm,lcelele alburif se nriail, prin
gémuri, topite intr'o .campia intinsa..."
v. Albina -fa.
AIbii (plur. albufuri), s. n. ; 1°. blanc
d'oeuf ; so. blanc de l'oeil. Sinonim cu
substantivul a I b.
77Albupl ochiulu 1=albugo oculi;
albuful oului= albumen ovi" (L. B.).
In graiu circulOn mai mult despre
o ; in poesia poporana despre
ochiu: