ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

428
nafard, macedo-romanesce nafoard, fgtrA
vre-o schimbare de inteles.
Ion din St. Petru, Alexandria, Mss.
din 1620 p. 16 : sa intorse napoi A-
lexandru de-grabi nafard
51 esi..."
ModificArile logice ale lui afard se
datorCzA verbilor §i prepositiunilor cu
cari se insotesce.
Cu e s, afard e pleonastic, find peste
putintA a e §i (= lat. ex-ire) altfel cleat
afard. Nu se pOte suprime numai
in idiotismul : es afard = Stuhlentleerung
haben" (Dr. Polysu). Une-ori totu§1
pleonasticul e s afard" e trebuincios
pentru mai marea plasticitate
a expresiunii; de exemplu :
Omiliar dela Govora, 1642, p. 11 :
dela inema e s ti cugetele hicliane §i
acolo intaiu sA nasci, iar apoi e s
afard prein gura i prein lucru
fapte..."
Cu s c o t, afard este de asemenea
un pleonasm, de Ora ce notiunea dehors"
se cuprinde deja in verb.
Pravila Moldov. 1646, f. 29 : singuru
cu voia sa i fArA voia giudetului
va scoate afard pre Pavelil d e n-
t r'ac6 aviare..."
Zilot, Cron. p. 38 : Et snit), fArA
indoialA, c cu aceste stihuri i cu alte
vorbe multe ale acestei istorii, care
inchipuesc defaimAri stApaniril i altor
multi, &Al pricinA celor care sciil pravila
i hotarele istoricilor dupA tótA
cuviinta a mö deraima §i a me scOte
afard cu totul ca pe un netrebnic..."
Mai adesea si mai romanesce afard
se construesce cu verbul d a i, constituind
idiotismul : d a ti afarei=mettre
a la porte, chasser, expulser, congddier".
Proverb :
Ii det e afard 'ndata
Ca pe o masea stricata...
(Pann, III, 24)
Dar §i aci poporului Ii place pleo-
l'AFARA
si
424
nasmul, adAogénd : p e u §A" sail p e
..91;e4a".
p r t A",
Punga plina pina 'ml fuse,
Mandra pe mama, me puse;
Cand veni la jumatate,
Mandra m dete la spate;
Cand de loc mi mai sunara,
Me dete pe u§'afard...
(Pann, II, 123)
Idinciuna nu'ml place, vorbesc adeverul,
D'acela or-unde me pisez ca mérul
Si me dad indata p e p r t afard
De nu'ml gäsesc locul i pacea in tarä..
(Ibid. 1, 26)
Ea fac patul sa, se culce,
El la pupa s me'rnpusce;
Ea me sulu pe vetriVira.,
El me la de carpu§Ora.
Si me dá p e us' afard...
(Jarnik-13Srsanu, Transilv., 462)
Transitivului dail afard = chasser"
Ii corespunde netransitivul a p u c afard
= s'esquiver, , sortir avec procipitation",
carui i se aninA de asemenea
pleonasticul p e u § A" sat p e
pOrtA":
S'apuca pe u§' afarci,
picênd : ne platiram dara...
(Pann, Prov. I, 20)
Macedo-romanesce : s ' o arup se
nafoard" (M. Iutza, Cruvva).
Afard se construesce cu prepositiunile:
pe, de, din, dintru, pe din,
p i n A.
Preces de p e, el insemnOzA : dehors
quelque part".
Zilot, Cron. P. 78 :
Cel mai multi din boerl la Sibilu in Cetate,
Iar altil mal de jos p'afard pe la sate...
Cantecul Doinei" :
Bate vint de primayara;
EA cant dolna pe afard,
De me'ngan cu florile
31
privighitorile...
(Alex. Poee. pop.2. 24)