ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

479 AGA 480
a§a in : artetg sail hartetg = hartdc
nbrusquerie" dela : hart escarmouche
". Astfel in qic6tOrea : artagul
i§i gasesce partagul = Ala
brusquerie
on répond par la brusquerie", ne intimpina
de do on dupa o tulpina
consonantica sufixul pejorativ -cig, na-
scut prin scadere fonetica din deminutivul
-dc. Dar nici chiar in aceste
casuri tulpina nu e consonantica pe
deplin, caci finalul sail '6 represinta
un grup ti sat ci, 6r prin urmare -dg
figureza aci cam in aceia§1 positiune
ca in dulc6g" = du16-dg" din du16-ac"
sail in bricég" = brfe-etg" din bri6-ak.
Off-cum insa, Eie -ag sat -eag off -iag,
acest sufix e la noi tot-d'a-una pejorativ,
exprimênd o nuanta de despret,
pe care n'o are prototipul sell -a/c.
Despre sufixele deminutivale inrudite
(ok),
-og -ug (=-uk), -ig (--ik), cu
aceia§1 tendinta pejorativa, a se ved6
la locurile lor.
v. 2.Ac. -Eac. -Eag...
Aga (artic. agdoa, plur. agi, agdle §i
agaldri), s. m. ; officier ou commandant
ture. E cuvintul turc a g a, la plural
a g a 16 r, conservat cu accentul §i chiar
cu forma plurala, dar aplicandu-se numai
la functionari mahometani, pe
cand aceimi vorba, romanisandu-se in
dubletul A g A, a ajuns a insemna o
boieria locala ( ain6nu, Elem. turcesci
p. 7).
A. Pann, Prov. III, 103 :
Dar el sem& nu bãgd,
Vrea sä se facd Aga..
Miron Costin, Letop. I, 354: Turcii
agalarii de Tighinea ...", dar cu
cate-va rinduri mai jos: deci luaudie§i
sama Ago..."
Istoria lui Brancovanu 1730, in Cony.
lit. 1875, 330 :
CAnd zioa ca se facea,
Imbrihorul ca sosia
Cu multi Turd agalari marl...
Neculce, Letop. II, 315, vorbind despre
nesce guralivi breslmi din Vasluiu
ce pirad la Constantinopole in Divan
pe ex-voda Mihaiu Racovita , qice :
Bresla§ii in gura mare striga : yindutu-ne-ai
! vindutu-ne-ai! vindutu-ne-ai
la cochii-vechi ciocoilor ca pre mascuri
§i ca pre oi! care numai ce hula
Divanul imparatesc i se mira toT
Paii §i Agalarii..."
In balada Tudor Tudora§", o cr4marita
e ap de frumOsa incat :
Tar Turcii Cand o vedea,
Chiar papucil lor ii bea,
Agalele
Clalmalele,
Croitoril fOrfecele...
(Burada, Dobrogea, 121)
Balada Iancul mare" :
Cam vr'o cincl-clecl de aple,
Cam vr'o cincl-clecl de pasale:
Cdt agaua,
cOlmaua...
(G. D. Teodorescu, Poes. pop. 481)
Balada Badiul" :
multumim, agalelor,
Cinstiti caImacanilor...
(Ibid. 539)
E fOrte curios ca de 'naintea ml aga
se punea articlul nedefinit feminin o",
dar totql adjectivul in concordanta
avea forma masculina :
Dionisie Eclesiarcul , Cron. (Papit ,
Monum. II, 190) : vorbind cu o agcl
credincios al lui..."
In stil oficial se intrebuinta §i forma
turcesca reverentiosa agas i, tot cu
articlul feminin o" i declinandu-se
ca un nume propria.
Constantin Brancovanu, 1694, Condica
de venituri p. 21 : S'afi dat ploconul
Hanului care s'at trimis cu vel
Post. ; insa bani gata Hanului tal.
1000 §i Hasnadar-Bmil bani gata 100,