ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

517 AGLICA. 518
trebuinVzd la aromatizarea vinurilor.
In judetul Olt, in fie-care an in ultima
i a Sambetei-mortilor, copilele
de prin sate merg in carduri in livecli
spre a culege oglicie, fãcénd atatea
chite sati buchete cte Ole 'Ate imparti
familia a doua iv in memoria
mortilor sei. Chitele de oglici, puse la
manu§a Olei plind cu apä on cu lapte,
cu bulz, cu colivd §i o luminare d'a-
supra, se impart la lume in dimineta
Sambetei-mortilor. Mai aü Romanii obiceiul
de a culege din véra chite de
oglict 0 de a le pastra in timpul iernel
in cask, infipte in grincli sub tavan..."
(A. P. Radianu, inspector agricol).
Ce-va analog existd §.1 'n Banat.
Astfel ice d. S. Mangiucd (Cdlindar
1881 p. 140) ghioceii, agricele
(oglicele, iglicele), mic§unele, cocovi
etc., cand infloresc primdvera §i se Capen
mai intaiu, se sacrificd mortilor
spre aducere a-minte..."
0 frumOsd legenda poporand despre
aglicci, veqi mai jos la forma deminutivd
Aglice I.
Unil afl cautat originea cuvintului
in serbul jaglik a, atribuind acestula
sensul de primevere" §i inrudindu'l
cu slavicul jagnici" care vrea
sd, (lied miel " (Cihac). Serbul j aglika
n'are a face cu jagnici" (=lat.
agnus), ci este un deminutiv din jagla",
explicat de Kara&ié: granum
zeae tostione diruptum". Niel intr'un
dialect slavic derivatele din tulpina
jagla " nu insemnezd, primevere",
nici filipendule" sail alt ce-va apropiat
( Budilowicz , Pervobytnye Slawiane,
t. I, p. 97 No. 13).
De unde dart, se trage cuvintul?
Din causa florilor celor a 1 b e ale
(Vied, ar fi fOrte adernenitor de a
banui in numele ei vorba cumanicd
aghlic albetä" (Kuun, Cod. Cuma-
nicus p. 248), care corespunde turcului
akle k. Nol preferim insd o and
etimologid.
Termenul latin filipendula" (=filum,
pendere) vine din particularitatea acestei
plante de a aye o rdddcind compusa
din fire pe earl spinqurd
din distan.0, in distal* tubercule. Numele
romanesc, pe de altd, parte, se
datoresce anume tuberculelor celor acatate
ca nesce c e p e. Este grecul
dy2,ig catel de eel-A", gousse d'a i 1".
Sd se observe cd zambila jacinthe"
dintr'o causä analoga se chiamd frantusesce
: a i 1 de chien" saf o 1-
gn on sauvage", italienesce c ipolle
canine" (Nemnich), iar grecesce se qi-
cea dyce2.1ig (Hesych.), o forma, dialectica,
din dplig (Benfey, Griech. Wurzellex.
I, 148).
v. ili§or.Alor.-2.Aftv--
A nOstra aglicci se aldturd dud la
crin, dafin, trandafir, gar
()fa §i alti termini romanesci botanici
de provenintd greca ; ba inca,
este de o provenintd fOrte veche, de
Ora-ce dyAis nu se afld in neo-greca.
Daca latinul -gl- n'ar trebui sä treed
la Romani in -ghi-, atunci s'ar pute
admite chiar o forma, intermediara latina
rusted a g 11-c e a, cu ace141
sufix ca in rosh-cea" saf pani-cea",
de unde d'a-dreptul aglice. Contra unel
asemeni mijlociri italice mai este o
pedecd nu mai putin grava. Intr'o
vorba rno§tenitd, din latina ar fi inexplicabild
trecerea lui ag- la og- in forma
oglice, pe cand intr'un cuvint imprumutat
din gréca iniialu1 o- resultd
din aglutinarea articlului nostru indefinit
: oglice = o dy2.1s, tot ap ca
+
omidd =0+ pidas. Prin urmare,
can sd inläturam intermediul latin,
mAntinOnd filiatiunea greed imrnediata.
Din dplis, chiar la Greci putea sd fi
existat adjectivul dyLxóg semblable
17`