ETYMOLOGICUM MAGNUM - upload.wikimedia....

823 ALEODOR 824
si
Cá'ml
3i'm1
mai jos :
repune viata
stinge tineretea...
Aleol maTa malculitA,
POle lungi i minte scurt'a,
Femee nepriceputã !
(Tara nouä 1885, p. 490, 492).
v. Oleoleo ! Valet' !
1.2.Aleodbr ; 10. n. pr. m.: Heliodore;
20. t. de Myth. pop. : nom d'un heros
fabuleux.
I°. Ca nume de botez, Aleodor corespunde
formei latine imprumutate
Heliod6ru s, nu formei grece originale
cii 2iddweos, din care se face
romanesce Ili od or. In adev6r, nu
Aleodor, ci Iliodor" se chiarna un faimos
romant grecesc, introdus la Romani
in secolul trecut (Dr. Gaster,
Lit. popul. 128). Grecul n trece la noi
tot-d'a-una in i : ifos = hog, igumen
= /iyoz;rcEvog , iroü = ico; etc. , care
i nici o data nu se face a, dupa cum
se pOte face a din e: aleg =eligo, ari-
(Mr = hericius, argat = 4ydzils. A§a
dart, Aleodor =Heliodorus indica
o proveninta directa latina, find grecesc
numai intr'un mod indirect. Sub
variantul ulterior Aledar, aeelai nume
ne intimpina in Al ed aresci adeca
descendintil ml Aledar", un sat din
Moldova, care in secolul XVII apartinuse
cronicarului Miron Costin (A. I.
R. III, 281).
Biserica resaritena serbeza vr'o trel
sfinti cu numele de cflitteioweog ; cel mal
vestit insa a fost santul Heliodorus"
din Dalmatia, celebrat de biserica apusena,
nascut in secolul IV, compatriot
si arnic al santului Ieronim §i care,
dupa mai multe calatorie prin Tracia gi
prin Asia-mica, a murit ca episcop de
Altino in Italia (Migne, Dict. hagiogr.
I, 1310). Proveninta latina, nu greca
saf slavica, a romanului Aleodor ne
face a banui in el anume pe santul
Eliodor Dalmatinul, al caruia cult se
va fi introdus in Dacia prin propaganda
occidentala inainte de despartirea celor
do6 rituri. Forma Aleodor in loc de
Alodor", adeca cu / nemuiat, pare a
indica aceiV epoca in care, pintre
oli
termeni specifici cre§tini, intrase in
limba romana Rusalii" ( =lat. Rosalia)
in loc de Rusai".
v. Argec. Duminica.
Sept6mand. Serbez...
II°. Ca termen mitologic poporan,
intr'un basm muntenesc publicat de
Ispirescu (Legende p. 41 8), vedem pe
Aleodor-impërat" in lupta cu monstrulJurnatate-de-om-pe-jumatate-de-
iepure-§chiop", care'l biruesce gil
tri-
mite al aduce pe feta lui Verde§imp6rat",
dar el scapa de ispita §i ese
invingétor cu ajutorul unor animate
ce'l datoriati recunoscinta, facendu-se
de'ntaiu un pulu de pesce pe fundul
Marii, apoi un corbulet urcat pina la
vintul turbat, in sfirlit o lindine.
Basmuri analOge din ap numitul
ciclu al animalelor recunosc6tOre" (Benfey,
Pantschatantra, I, 192-222) arnestecat
cu ciclul metamorfoselor" (Cuv.
d. batr. II, 550-553) se afla la mai tOte
popórele. 0 varianta romanOsca este
§i Povestea lui Harap-alb" (Cony. lit.
1877 p. 172-96). Grecii moderni poseda
de asemenea basmuri paralele (Hahn,
Griech. Marchen, I, 109, 223; II, 202,
243). Povestea romanesca totu§1 se deosebesce
intr'un mod esential prin numele
Aleodor, pe care nu'l gasim in bas-
muri stain e. Acesta particularitate ne a-
mintesce pe fabulosul Wmecator El i odor
o din Sicilia, des pre care poporul
de acolo povestesce pina astagi minuni
§i care fascinait ceux qui voulaient
l'arreter en prenant une figure et des
formes qui n'étaient pas les siennes"
(Collin de Plancy, Diet. infernal, v. H6-